Neemia 8:12 - Biblia în versuri 2014

¹² Întreg poporul a plecat De a băut și a mâncat. Apoi, trimis-au câteun pic, Celor ce nu aveau nimic, Căci înțeles-au – negreșit – Cuvântul ce s-a tâlcuit.

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

¹² Tot poporul s-a dus apoi să mănânce, să bea și să trimită câte ceva și altora. Au făcut aceasta cu mare bucurie, căci înțeleseseră cuvintele care le fuseseră explicate.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

¹² Tot poporul s-a dus apoi să mănânce, să bea și să trimită și altora ceva de mâncare și de băut. Au făcut acest lucru cu mare bucurie, pentru că înțeleseseră cuvintele care le fuseseră explicate.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

¹² Tot poporul a mers să mănânce și să bea și să trimită porții. Au făcut veselie mare pentru că au înțeles cuvintele care li se făcuseră cunoscute.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

¹² Și tot poporul s-a dus să mănânce și să bea. Și au trimis câte o parte și altora și s-au veselit mult. Căci înțeleseseră cuvintele care li se tâlcuiseră.

Traducere Literală Cornilescu 1931

¹² Și tot poporul s‐a dus pe calea lor, ca să mănânce și să bea și să trimită părți și să facă o bucurie mare, pentru că înțeleseseră cuvintele care li se spuseseră.

Neemia 8:12 Mawu Ofanana

1 Cronici 29:22

Toți au băut și au mâncat Atuncea, și s-au bucurat, Șezând în fața Domnului. Apoi, peste poporul Lui, Pe Solomon l-au așezat – A doua oară – împărat, Țadoc fiind acela care Fusese uns drept preot mare.

Neemia 8:10

Ei au mai zis: „Acum, plecați Și, cărnuri grase, să mâncați. Beți băuturi dulci, iar apoi – O parte – să trimiteți voi Și celor care n-au nimic, Să aibă și ei, câteun pic, Căci ziua asta minunată, Domnului nostru-i e-nchinată. Nu vă mâhniți, căci bucuria Lui Dumnezeu vă e tăria.

Neemia 8:11

Leviții, prin popor, umblau, Căci ei, pe oameni, căutau Să-i potolească. „Tăceți dar, Și nu vă mâhniți în zadar, Căci ziua asta se arată Sfântă a fi și minunată!”

Neemia 8:13

A doua zi, aceia cari, Peste familii sunt mai mari, Cu tot soborul de preoți, Precum și cu Leviții toți, La Ezra-au mers, să le vorbească Și Legea să le-o tâlcuiască.

Estera 9:22

În care-au căpătat odihnă Scăpând de-ai lor dușmani, în tihnă Să țină-o mare sărbătoare, Când prăznui-vor luna-n care S-a preschimbat necazul lor, În bucurie. Tuturor, De-asemeni, le-a mai poruncit Ca-n aste zile, negreșit, Să își trimită fiecare, Cadouri – daruri de mâncare; Iar darul trebuia-mpărțit Cu cel care era lipsit.

Iov 23:12

Din drumul Lui. M-am străduit, Poruncile-I de-am împlinit, Și-ntreaga voie mi-am plecat La ceea ce a cuvântat.

Psalmi 119:111

Învățătura Ta să-mi fie Drept moștenire, pe vecie. Cu bucurie, umple ea, Neîncetat, inima mea.

Psalmi 119:127

Iubesc porunca Domnului, Mai mult de cât iubesc vreodat’ Tot aurul cere-i curat.

Psalmi 119:130

Cuvântul Tău S-a arătat Că dă lumină și dreptate, La cei lipsiți de răutate.

Psalmi 119:14

Urmez a Ta învățătură Și-s bucuros, peste măsură, De parcă eu aș fi cel care, Toate comorile le are În stăpânire. Mă gândesc

Psalmi 119:16

Cu-al Tău Cuvânt și Îl urmez, Păzind orânduirea dată, Care de Tine-a fost lăsată.

Psalmi 119:171

Buzele mele să-Ți vestească Lauda! Să Te preamărească, Căci Tu mă-nveți, pe a mea cale, Orânduirea Legii Tale!

Psalmi 119:174

Suspin, căci fericirea-mi vine Din mântuirea de la Tine. În Legea Ta, de-a pururea, Se află desfătarea mea.

Psalmi 119:72

Iată, mai mult se dovedește Că pentru mine prețuiește Legea, de gura Ta lăsată, Decât va prețui, vreodată, O mie de lucrări, bogate, Din aur sau argint turnate.

Psalmi 119:97

Mult, a Ta Lege, o iubesc Și zi de zi, la ea gândesc.

Ieremia 15:16

Cuvintele-Ți, când le-am primit, Îndată eu le-am înghițit, Căci bucuria și-o găsea, În ele-atunci, inima mea, Pentru că eu am fot numit După-al Tău Nume, negreșit, O Dumnezeu al tuturor, Precum și Domn al oștilor!

Luca 24:32

Unul a zis: „Nu ne ardea, La inimă, când ne vorbea, Pe drum – atunci, când a venit – Scriptura, de ne-a deslușit?”

Romani 7:18

Într-adevăr, iată, știu bine – Și, cu durere, pot să spun – Că n-am în mine, nimic bun; Nimic bun n-o să se găsească Ascuns, în firea pământească. Vreau să fac bine – am voință – Dar văd că mi-e cu neputință.

Revelația 11:10

Locuitorii care sânt Pe fața-ntregului pământ, Cuprinși vor fi, de bucurie, Și-apoi, cu mare veselie, Daruri, își vor trimite ei, Căci au murit proroci-acei Care, mereu, i-au chinuit, În vremea-n care au trăit.