Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Neemia 6:10 - Biblia în versuri 2014

10 M-am dus, în grabă, la Șemaia, Care e fiul lui Delaia Și al lui Mehetabeel. El mi-a vorbit, în acest fel: „Haidem la Casa Domnului! În mijlocul Templului Lui, Vreau, amândoi, ca să ședem Și ușile să le-ncuiem, Căci noaptea, ei vor tăbărî Asupră-ți și te-or omorî.”

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

10 M-am dus la Șemaia, fiul lui Delaia, fiul lui Mehetabeel, care se închisese în casă, și el mi-a zis: ‒ Să ne întâlnim la Casa lui Dumnezeu, în mijlocul Templului, și să închidem porțile Templului, căci vor veni să te ucidă! Da, noaptea vor veni să te ucidă!

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

10 M-am dus la Șemaia – fiul lui Delaia, fiul lui Mehetabel – care se închisese în casă; și el mi-a zis: „Să ne întâlnim la casa lui Dumnezeu, în mijlocul Templului; apoi să închidem porțile Templului, pentru că vor veni să te omoare! Da, să știi că ei vor veni noaptea să te omoare!”

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

10 M-am dus la casa lui Șemáia, fiul lui Deláia, fiul lui Mehetabeél, care era împiedicat. El a zis: „Să ne întâlnim la casa lui Dumnezeu, în mijlocul templului! Să închidem ușile templului, căci ei vin să te ucidă ei vin noaptea să te ucidă!”.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

10 M-am dus la Șemaia, fiul lui Delaia, fiul lui Mehetabeel. El se închisese și a zis: „Haidem împreună în Casa lui Dumnezeu, în mijlocul Templului, și să închidem ușile Templului, căci vin să te omoare și au să vină noaptea să te omoare.”

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

10 Și am venit la casa lui Șemaia, fiul lui Delaia, fiul lui Mehetabeel, care se închisese. Și el a zis: Să ne întâlnim împreună în casa lui Dumnezeu înăuntrul Templului și să închidem ușile Templului, căci ei vin să te ucidă: da, noaptea vin să te ucidă.

Onani mutuwo Koperani




Neemia 6:10
21 Mawu Ofanana  

Muri și el, iar succesor I-a fost Hadar. Mehetabel E soața ce-a avut-o. El, Peste cetatea Pau, domnea. Soția lui, părinți avea, Pe Matred și pe Mezahab.


Odăi care-au împrejmuit Casa, clădirea Templului Și sfântul său locaș al lui. În rânduri, ele-au fost durate Și peste-olaltă așezate.


Ioșeba și Ioas, apoi, Au trebuit ca amândoi, În Casa Domnului să stea Ascunși, pentru că stăpânea Atalia peste popor. Ei, în ascunzătoarea lor, Au stat un timp îndelungat, Ce șase ani a numărat.


De moarte, nu va fi cruțată, Nici casa lui Ahab. Lovită Are-a fi ea și nimicită. Am să zdrobesc pe orișicine Care, de-al lui Ahab neam, ține, Fie că-i liber omu-acel Sau este rob, în Israel.


El strânse sculele pe care Casa lui Dumnezeu le are, Iar după-aceea le-a zdrobit. Apoi, gândi că-i potrivit Să-nchidă Casa Domnului. Mânat de nebunia lui, Ierusalimului, apoi, I-a construit altare noi


În luna-ntâi, din anul care Primul era la numărare În lungul șir al anilor În care fost-a domnitor, A mers la Casa Domnului Și-a deschis ușa Casei Lui. În urmă, meșteri, a chemat Cari ușile le-au reparat.


Ei, ușile pridvorului – Cari este-al Casei Domnului – Le-au încuiat și înadins Și candelele Lui le-au stins. Tămâie, nu I-au mai adus, Nici jertfe, Domnului de Sus.


De la Harim, e Malchia, Cu Eliezer, cu Ișia Și cu Șemaia; au urmat Cel care-i Simeon chemat,


Soli am trimis, ca să îi cer Pe căpetenia Eliezer, Iarib, Șemaia, Elnatan, Pe Zaharia și Natan, Pe Meșulam, pe Ariel Și Elnatan. Apoi – la fel – Pe Ioiarib l-am mai chemat, Fiind de Elnatan urmat. Acești doi oameni se vădeau Precum că-nvățători erau.


Știut-am că nu Dumnezeu E-Acela care l-a trimis, Iar vorbele ce mi le-a zis, Nu de la Domnul le-a primit, Ci el, așa, mi-a prorocit, Căci Tobia și Sambalat, O plată, în argint, i-au dat.


Minciuni doar, oamenii rostesc, Și buze au, amăgitoare. În inimă, ei găzduiesc Cuvintele lingușitoare.


Cei răi doar planuri născocesc, Față de cel neprihănit Și împotriva lui scrâșnesc,


Cu gura lui, omul cel rău Îl prinde pe-aproapele său; Dar oamenii neprihăniți Sunt, prin știință, izbăviți.


În urmă, Ieremia-a spus: „Eu sunt închis. Putință nu-i Să merg la Casa Domnului.


Duhul în mine a intrat Și în picioare m-a săltat, Iar Domnul astfel mi-a vorbit: „Du-te acasă, negreșit, Și-ncuie-te apoi, în ea!


„Cine va-nchide, așadar, Poarta de la al Meu altar, Pentru ca voi să nu veniți, Degrabă, focul să-l stârniți? Plăcere-n voi, Eu nu găsesc. De-asemenea, nu-Mi trebuiesc Nici darurile de mâncare Ce Mi le-aduce fiecare, Căci darurile ce-s făcute, De către voi, nu-Mi sunt plăcute!


„De-acei proroci ce mint, vegheați Să nu ajungeți, înșelați. Ei au să vină, pe la voi, Lupi, îmbrăcați în piei de oi.


Cel care, răul, săvârșește, Raza luminii, o urăște Și, niciodată, n-o să vină, Să se arate, în lumină, Pentru ca răul făptuit, Să nu fie descoperit;


La vorba lor, pe loc, s-a pus Toată cetatea, în mișcare. S-a strâns norodul, după care, Pavel fu scos, din Templu-afară, Iar ușile le încuiară.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa