Neemia 6:1 - Biblia în versuri 20141 Când încă nu am terminat Lucrarea – căci n-am așezat Nici ușile-n canatul lor, Aflat în zidul porților – Vestea că lucrul s-a sfârșit, Iute ca vântul, s-a lățit. Lucrul acesta fu aflat, Îndată, și de Sambalat, De Tobia și de cel care Arab fusese, din născare Și cari, Gheșem, fost-a numit. Aceștia toți au auzit Căci gata e zidul acel Și nu mai sunt spărturi în el. Onani mutuwoMabaibulo enansoNoua Traducere Românească1 Sanbalat, Tobia, arabul Gheșem și ceilalți dușmani ai noștri au fost înștiințați că am reconstruit zidul și că nu au mai rămas spărturi în el (pe vremea aceea încă nu pusesem ușile la porți). Onani mutuwoBiblia în Versiune Actualizată 20181 Sanbalat, Tobia, arabul Gheșem și ceilalți dușmani ai noștri au fost anunțați că am reconstruit zidul și că nu au mai rămas zone care să nu fie refăcute. Încă nu instalasem porțile în locurile de acces în oraș. Onani mutuwoVersiunea Biblia Romano-Catolică 20201 Când au auzit Sanbalát, Tobía, Ghéșem din Arábia și ceilalți dușmani ai noștri că reconstruisem zidul și că nu mai rămăsese nicio spărtură în el – deși nu fixasem încă ușile la porți –, Onani mutuwoBiblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu1 Nu pusesem încă ușile porților când Sanbalat, Tobia, Gheșem, Arabul, și ceilalți vrăjmași ai noștri au auzit că zidisem zidul și că n-a mai rămas nicio spărtură. Onani mutuwoTraducere Literală Cornilescu 19311 Și a fost așa: când au auzit Sanbalat și Tobia și Gheșem, arabul, și ceilalți vrăjmași ai noștri că eu zideam zidul și că nu mai rămăsese spărtură în el (deși în vremea aceea ușile încă nu le pusesem la porți), Onani mutuwo |
Fusese Eliașib cel care, Pe-atunci, ajunse preot mare. Cu ai săi frați, el a pornit La lucru și au construit O poartă, cea „a oilor”. Când încheiară lucrul lor, Au sfințit poarta și-au adus Ușile-apoi, de i le-au pus. Ei au sfințit-o începând Din turnul Mea și ajungând La un alt turn, ce se vădea, Hananeel, că se numea.
Apoi, Ioiada – acel care, Pe Paseah, părinte-l are – Și Meșulam – cari se vădea Fecior al lui Besodia – Poarta cea veche-o reparară Și-n al ei loc o așezară. Îndată, după ce-o sfârșiră, Cu scânduri o acoperiră Și ușile apoi i-au pus. Încuietori i-au mai adus Și-apoi pe ușile acele, Au așezat zăvoare grele.
Să știi și să-nțelegi, căci iată, De când porunca este dată Pentru a fi iarăși zidit Ierusalimul, negreșit, Și pân’ la vremea cea în care, Unsul (Mesia) va apare – Deci până la Cârmuitor – În curgerea vremurilor Sunt șapte săptămâni aflate. Când ele fi-vor încheiate, Urmează altele, sortite Piețele a fi zidite Și gropile. E vremea care Se va vădi de strâmtorare, Iar săptămânile acele Sunt șasezeci și două ele.