Neemia 4:1 - Biblia în versuri 2014

¹ Când auzit-a Sambalat, Că noi zidim, s-a mâniat Și și-a bătut joc de toți cei Cari se vădeau a fi Iudei.

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

¹ Când a auzit Sanbalat că reconstruim zidul, s-a mâniat și s-a supărat foarte tare. I-a batjocorit pe iudei

Biblia în Versiune Actualizată 2018

¹ Când Sanbalat a auzit că reconstruim zidul, s-a mâniat și a fost foarte supărat. Apoi i-a ridiculizat pe iudei,

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

¹ Când au auzit Sanbalát, Tobía, arabii, cei din Amón și din Așdód că restaurarea zidurilor înainta și că spărturile începeau să se astupe, s-au mâniat foarte tare.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

¹ Când a auzit Sanbalat că zidim iarăși zidul, s-a mâniat și s-a supărat foarte tare. Și-a bătut joc de iudei

Traducere Literală Cornilescu 1931

¹ Și a fost așa: când a auzit Sanbalat că zidim zidul, s‐a mâniat și s‐a aprins foarte tare și a râs de iudei.

Neemia 4:1 Mawu Ofanana

Neemia 13:28

Unul din fiii ce-i avea Cel cari, Ioiada, se numea – Fiul lui Eliașib, cel care Era, pe-atunci, preotul mere – A fost, de ginere, luat De Horonitul Sambalat. Îndată, eu am poruncit Să fie – grabnic – izgonit.

Neemia 2:10

Când Sambalat a auzit – Cel care fost-a Horonit – Și-un Amonit – cari se vădea Că se chemase Tobia – S-au mâniat. Nu le-a plăcut – Deloc – atunci când au văzut Că cineva se-nteresează De Israel și că lucrează Spre binele copiilor Din al lui Israel popor.

Neemia 2:19

Atunci când fost-a înștiințat De hotărâre, Sambalat – Cel care este Horonit – Cu Tobia – cel Amonit – Și cu Gheșem – acela care Arab fusese, din născare – Iute-și bătură joc de noi Și-n acest fel au zis apoi: „Ce faceți voi? Ce încercați? Voiți ca să vă răsculați Contra-mpăratului?” Iar eu

Neemia 6:15

Trecut-au două’șicinci de zile Din ale lunii Elul file, Când zidul fost-a isprăvit. Cincizeci și două s-au vădit Zilele-n care am lucrat, Până când zidul s-a-nălțat.

Neemia 6:16

Vrăjmașii noștri, când aflară Că am sfârșit, se-nspăimântară Și s-au smerit, căci au știut Că lucrurile s-au făcut Prin voia Celui cari, mereu, Este al nostru Dumnezeu.

Ieremia 38:19

Când auzit-a Zedechia, Cuvintele lui Ieremia, A zis: „Mi-e teamă de Iudei, Căci mulți trecut-au la Haldei. Mă tem să nu ajung, vreodat’, În mâna lor ca să fiu dat De oștile Haldeilor, Batjocură să le fiu lor.”

Matei 2:16

Irod, de magi, s-a pomenit, S-a mâniat și-a poruncit Ca pruncii care se aflau În Betleem – care erau Băieți – de la doi ani în jos, Să fie omorâți. Hristos, Spera că va cădea atunci Ucis, odată cu-acei prunci.

Matei 27:29

Să-I împletească o cunună, De spini, pe cap ca să I-o pună. O trestie a fost adusă Și-n mâna dreaptă I-a fost pusă. Apoi, s-au închinat pe rând, Cu toți, în fața Lui. Râzând, Soldații Îl batjocoreau Și, rând pe rând, Îi repetau: „Cu plecăciune ne-nchinăm, În fața Ta, și Te-ascultăm, Evlavioși, mare-mpărat, Peste Iudei înscăunat!”

Fapte 5:17

Dar iată că preotul mare, Cu toți ai săi, deci cu cei care Alcătuiau gruparea lor – Partida Saducheilor – De pizmă plini, s-au ridicat

Evrei 11:36

Alții, batjocuri, au răbdat, Lanț și bătăi au căpătat Și au ajuns că, la sfârșit, Și temniță au suferit.