Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Neemia 3:5 - Biblia în versuri 2014

5 Și Tecoiții au lucrat, Însă cei care s-au aflat, În fruntea lor, nu s-au supus În slujba Domnului de Sus.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

5 Apoi, următoarea parte a fost restaurată de tekoaniți. Nobilii lor însă nu au pus umărul la lucrarea stăpânilor lor.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

5 Apoi, următoarea parte a fost refăcută de oamenii din Tecoa. Dar oamenii bogați nu au participat la lucrarea stăpânilor lor.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

5 alături de ei au lucrat cei din Técoa, ai căror nobili nu au pus umărul la lucrarea Domnului.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

5 alături de ei au lucrat tecoiții, ai căror fruntași nu s-au supus în slujba Domnului.

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

5 Și lângă ei au dres tecoiții; dar cei măreți ai lor nu și‐au pus grumazul la lucrul Domnului lor.

Onani mutuwo Koperani




Neemia 3:5
17 Mawu Ofanana  

El, o femeie, cunoștea, Cari iscusită se vădea. Astfel, îndată, a trimis, Soli la Tecoua și i-a zis: „Fă-te că ești nemângâiată Și-apoi, să plângi dar, îmbrăcată Cu-acele straie ale tale Cari folosite-s pentru jale. De-asemenea, te mai îndemn, Să nu te ungi cu untdelemn. Să fii ca o femeie care, Cuprinsă e, de întristare Și-și plânge-un mort, de multă vreme. Să faci cum spun și nu te teme!


El, Betleemul, l-a-nălțat; Etamul l-a mai ridicat; Tecoua a mai fost zidită,


Cei care-n lucru îi urmară Sunt Tecoiții. Au zidit Brâul care s-a nimerit În dreptul turnului cel mare Ce iese-afară, după care Lungiră creasta zidului, Până la zidul dealului.


Până când zidul s-a-nălțat, Cu ei alături a lucrat Și Meremot, acela care, Pe Urie, părinte-l are, Și pe Hacoț. De-asemenea, Și Meșulam îl sprijinea. El se vădea a fi cel care Pe Berechia, tată-l are, Precum și pe Meșezabel. Țadoc a mai lucrat cu el, Țadoc fiind acela care, Pe Bana, drept părinte-l are.


Apoi, Ioiada – acel care, Pe Paseah, părinte-l are – Și Meșulam – cari se vădea Fecior al lui Besodia – Poarta cea veche-o reparară Și-n al ei loc o așezară. Îndată, după ce-o sfârșiră, Cu scânduri o acoperiră Și ușile apoi i-au pus. Încuietori i-au mai adus Și-apoi pe ușile acele, Au așezat zăvoare grele.


La Zedechia, eu m-am dus Și am zis tot ce mi s-a spus: „Grabnic, supune-te-așadar, Și tu, lui Nebucadențar Care aflat este pe tron, Drept împărat, în Babilon. Numai așa doar, reușiți Tu și poporul, să trăiți.


„Domnul la mine a venit Și-aste cuvinte le-a rostit: „Fă-ți niște legături de-ndată Și niște juguri totodată, Pe cari la gât să ți le pui.


Poporul ce se va opune Și care nu se va supune Lui Nebucadențar – cel care, În Babilon, este mai mare – Are să fie nimicit, Pentru că el va fi lovit Cu ciuma și cu foametea Și o să-l taie sabia. Așa va fi căci, negreșit, Domnul e cel care-a vorbit!


„Să fugă fiii care vin Din ramura lui Beniamin! Cei din Ierusalim, fugiți, Fugiți și nu vă mai opriți! Cei din Tecoa, să sunați Din trâmbiți și să ridicați – Lângă Bet-Hacherem – un semn! Să faceți precum vă îndemn, Căci de la miazănoapte-apare Nenorociri și prăpăd mare.


Iată cuvintele pe care Amos le-a spus, acela care De la Tecoua se trăgea Și-a fi păstor se dovedea. Vedeniile-acestea, el Le are, despre Israel, Din vremea-n care, împărat – În Iuda – Ozia a stat, În timp ce-n Israel ședea Ieroboam de stăpânea. Ieroboam este cel care, Părinte, pe Ioas, îl are. Aste vedenii și cuvinte, Cu doi ani doar, mai înainte De-acel cutremur de pământ, Se dovedesc precum că sânt.


Haideți! Luați toți, jugul Meu Și-asemeni Mie fiți, căci Eu Sunt blând, cu inima smerită. La Mine poate fi găsită Odihna-atât de necesară Pentru sufletul vost’. Ușoară


De ce aveți dar, rea voință, Și-L ispitiți pe Dumnezeu, Punând – acum – acest jug greu, Pe gâtul ucenicilor, Pe care – cum știți, fraților – Nici noi măcar, nu l-am purtat, Și nici ai noști’ părinți, vreodat’?


De pildă, vreau să vă uitați, La voi, cei care-ați fost chemați: În rândul vostru, înțelepți – În felul lumii deci, deștepți – Nu sunt prea mulți; nu-s mulți nici cei Cari sunt puternici, nici acei Cari, din alese neamuri, sânt.


Îngerul Domnului, de sus – Din ceruri – a venit și-a spus: „Voi, pe Meroza-l blestemați, Pe cei care-s cu el aflați! Să-i blestemați pe-aceia care, Locuitori, Meroza-i are, Căci nici unul nu a venit Și-n ajutor, nu i-au sărit Lui Dumnezeu, ca-n rând să fie, Cu cei ce-s plini de vitejie!”


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa