Neemia 3:1 - Biblia în versuri 2014

¹ Fusese Eliașib cel care, Pe-atunci, ajunse preot mare. Cu ai săi frați, el a pornit La lucru și au construit O poartă, cea „a oilor”. Când încheiară lucrul lor, Au sfințit poarta și-au adus Ușile-apoi, de i le-au pus. Ei au sfințit-o începând Din turnul Mea și ajungând La un alt turn, ce se vădea, Hananeel, că se numea.

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

¹ Marele preot Eliașib împreună cu frații săi dintre preoți s-au ridicat și au reconstruit Poarta Oilor. Ei au sfințit-o și i-au pus porțile. Au reconstruit până la Turnul Celor o Sută, pe care l-au sfințit, și până la Turnul lui Hananel.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

¹ Marele preot Eliașib împreună cu rudele lui care erau dintre preoți, au început să reconstruiască „Poarta Oilor”. Au sfințit-o și i-au pus porțile. Ei au reconstruit până la „Turnul celor o sută” – pe care l-au sfințit – și până la „Turnul lui Hananel”.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

¹ Marele preot Eliașíb s-a ridicat împreună cu frații săi, preoții, și au construit Poarta Oilor. Au sfințit-o și i-au pus ușile; au sfințit-o de la turnul Méa până la turnul lui Hanáneel.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

¹ Marele preot Eliașib s-a sculat împreună cu frații săi, preoții, și au zidit Poarta Oilor. Au sfințit-o și i-au pus ușile; au sfințit-o de la turnul Mea până la turnul lui Hananeel.

Traducere Literală Cornilescu 1931

¹ Și Eliașib, marele preot, și frații săi, preoții, s‐au sculat și au zidit poarta oilor. Au sfințit‐o și i‐au pus ușile și au sfințit până la turnul Mea, până la turnul lui Hananeel.

Neemia 3:1 Mawu Ofanana

Neemia 12:10

Din Iosua s-a întrupat Cel care-i Ioiachim chemat; Pe Eliașib, el l-a avut, Din cari Ioiada s-a născut,

Neemia 12:30

Întreaga ceată de preoți, Precum și cu Leviții toți – După ce-ntâi s-au curățit – Întreg poporul l-au sfințit, Precum și porțile aflate În zidurile din cetate. Au mai sfințit, de-asemenea, Și zidul ce o-mprejmuia.

Neemia 12:39

Spre porțile lui Efraim. De-acolo, corul a plecat Spre poarta veche, de îndat’. În acest fel, ajuns-am noi La poarta peștilor apoi. De turnul lui Hananeel Trecut-a-n urmă coru-acel; Spre turnul Mea ne-am îndreptat, De unde, iarăși, am plecat Spre poarta oilor. Sfârșirăm Ocolul ce îl săvârșirăm, La poarta temniței, iar noi,

Neemia 13:28

Unul din fiii ce-i avea Cel cari, Ioiada, se numea – Fiul lui Eliașib, cel care Era, pe-atunci, preotul mere – A fost, de ginere, luat De Horonitul Sambalat. Îndată, eu am poruncit Să fie – grabnic – izgonit.

Neemia 13:4

Preotul Eliașib, cel care Pe Tobia, drept rudă-l are, Fusese pus ca păzitor Al tuturor cămărilor Aflate-n Casa Domnului, Spre-a ține darurile Lui.

Neemia 3:20

Apoi Baruc, acela care, Părinte, pe Zabai, îl are, Pornind din unghi, a înălțat Zidul și l-a continuat Făcându-l, astfel, ca să iasă Lână a lui Eliașib casă; Iar Eliașib era cel care, Rang a avut, de preot mare.

Neemia 3:21

Zidul a fost continuat De Meremot. El l-a-nălțat Până la capătul pe care, Casa lui Eliașib îl are, Căci zidul pe cari l-a făcut, Din poarta casei l-a-nceput. Fiu al lui Urie e el, Precum și-al lui Hacoț, la fel.

Neemia 3:32

Din acel loc, toți acei cari Sunt negustori și argintari, Își construiră zidul lor, Până la poarta oilor.

Neemia 6:1

Când încă nu am terminat Lucrarea – căci n-am așezat Nici ușile-n canatul lor, Aflat în zidul porților – Vestea că lucrul s-a sfârșit, Iute ca vântul, s-a lățit. Lucrul acesta fu aflat, Îndată, și de Sambalat, De Tobia și de cel care Arab fusese, din născare Și cari, Gheșem, fost-a numit. Aceștia toți au auzit Căci gata e zidul acel Și nu mai sunt spărturi în el.

Neemia 7:1

În urmă, când am isprăvit Întregul zid de construit Și-am pus ușile porților Pe toate în canatul lor, Pe ușieri eu i-am chemat, Pe cântăreți i-am adunat Și pe cei care sunt Leviți Și-n slujbe fost-au rânduiți.

Psalmi 30:1

Te-nalț Doamne, căci m-ai săltat Și pe vrăjmași nu i-ai lăsat Ca să se bucure de mine.

Psalmi 48:12

Străbateți tot Sionul voi, Iar ale lui turnuri apoi, Le numărați, ca să le știți.

Proverbe 3:6

Tu recunoaște-L, fiul meu, Veșnic, pe Bunul Dumnezeu, Iar El te va călăuzi Și calea ți-o va netezi.

Proverbe 3:9

Pe Dumnezeu, să Îl cinstești Cu-averea ce o dobândești, Cu roadele întâi luate Din bunurile ce-ți sunt date.

Ieremia 31:38

Domnul mai glăsuise: „Iată, Vin zilele când, ridicată, Astă cetate o să fie. Se va zidi din temelie, Pentru cinstirea Domnului, Pornind din poarta unghiului Și ajungând la turnul cel Ce este-al lui Hananeel.

Daniel 9:25

Să știi și să-nțelegi, căci iată, De când porunca este dată Pentru a fi iarăși zidit Ierusalimul, negreșit, Și pân’ la vremea cea în care, Unsul (Mesia) va apare – Deci până la Cârmuitor – În curgerea vremurilor Sunt șapte săptămâni aflate. Când ele fi-vor încheiate, Urmează altele, sortite Piețele a fi zidite Și gropile. E vremea care Se va vădi de strâmtorare, Iar săptămânile acele Sunt șasezeci și două ele.

Zaharia 14:10

Precum e șesul cel pe care Valea Iordanului îl are, Așa va fi țara, pornind Din Gheba, la Rimon sosind, În părțile cele aflate La miazăzi de-acea cetate Care-i Ierusalim chemată. Cetatea fi-va înălțată Și-n liniște învăluită, Din poarta care e numită Drept „a lui Beniamin” pornind, La poarta cea dintâi sosind, Până la poarta unghiului, Până în fața turnului Pe care l-a-nălțat acel Ce se chema Hananeel Și pân’ la teascurile care Cel ce e împărat le are.

Ioan 5:2

Ierusalimul, atuncea, O renumită scăldătoare. Erau, acolo, cinci pridvoare, Drept adăpost bolnavilor. Chiar lângă Poarta Oilor, Se afla ea, și s-a numit Betesda. Ea a găzduit

Deuteronom 20:5

Mai marii oștii – când se-adună Poporul – astfel, au să spună: „Omul care a ridicat O casă nouă, dar n-a stat Încă, în ea, plece-napoi! Să nu mai vină la război, Să nu se-ntâmple, bunăoară, Ca-n toiul luptei, el să moară Și-apoi, un altul să îi ia Casa și să se-așeze-n ea.