Neemia 11:19 - Biblia în versuri 2014

¹⁹ După aceștia, au urmat Cei care ușieri erau. Printre aceștia se aflau Acub, Talmon și frații lor, Drept păzitori ai porților. În număr, ei erau apoi, O sută șaptezeci și doi.

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

¹⁹ Dintre portari: Akub, Talmon și frații lor care păzeau porțile, în număr de o sută șaptezeci și doi.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

¹⁹ Dintre portari a rămas Acub, Talmon și rudele lor care păzeau porțile. Ei au fost în total o sută șaptezeci și doi.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

¹⁹ Ușierii: Acúb, Talmón și frații lor, care păzeau porțile, o sută șapte zeci și doi.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

¹⁹ Și ușierii: Acub, Talmon și frații lor, păzitorii porților, o sută șaptezeci și doi.

Traducere Literală Cornilescu 1931

¹⁹ Și ușierii, Acub, Talmon, și frații lor, care păzeau la porți, erau o sută șaptezeci și doi.

Neemia 11:19 Mawu Ofanana

2 Regi 7:10

Cei patru, grabnic, au plecat Și pe străjeri ei i-au chemat, La poarta care străjuia Intrarea în Samaria. Ei ziseră străjerilor: „Tabăra Sirienilor Este pustie. Am intrat Și nici un om nu am aflat, În corturile cele mari. Doar caii lor și mulți măgari – Chiar lângă corturi – sunt legați. Grabnic, veniți și vă uitați, Ca să vedeți că, negreșit, Este precum v-am povestit.”

Neemia 11:18

Leviții care se vădeau Că la Ierusalim ședeau, La două sute se-arătară, La care se adăugară Optzeci și patru inși, de-ndat’.

Neemia 11:20

Cealaltă parte de popor – Cu preoți, cu Leviții lor – Se așezase fiecare, Pe la moșia ce o are.

Neemia 12:25

Acum, iată cum se numeau Cei cari, cămările, păzeau: Matania, Bacbuchia, Talmon, Acub, Obadia Și Meșulam. Ei se vădeau Precum că ușieri erau.

Neemia 7:45

Fiii de ușieri urmau: Ai lui Ater și-ai lui Șalum, Talmon, Acub, Șobai, precum Și-ai lui Hatita, negreșit. O sută-n număr s-au vădit, La care s-au adăugat Încă treizeci și opt, de-ndat’.

Psalmi 84:10

O zi, cu Tine, se vădește Că mult mai mult ea prețuiește, Decât o mie, rânduite În altă parte-a fi trăite. În pragul Casei cea pe care Al nostru Dumnezeu o are, Aș vrea, mereu, să locuiesc, Decât să mă adăpostesc În corturi bine pregătite, De răutăți doar locuite!