Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Neemia 10:37 - Biblia în versuri 2014

37 Am hotărât ca fiecare, Din cea dintâi roadă pe care O va lua din plămădeală, Din daruri cari – fără-ndoială – Sunt jertfe date de mâncare, Din rodul pomilor pe care Livada lui o să îl dea, Din untdelemn de-asemenea Și-apoi din mustul viei lui Să îi dea Casei Domnului, O parte, pusă ca să fie De-ai Lui preoți, în visterie. Am hotărât ca fiecare, De pe pământul ce îl are, Parte să dea – fără-ndoială – Pentru Leviți, drept zeciuială. Aceste părți trebuiau date, De pe ogoarele aflate În preajma cetățuilor Ce sunt ale Leviților.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

37 Vom aduce preoților, în cămările Casei Dumnezeului nostru, cele dintâi roade din aluatul nostru, din contribuțiile noastre, din fructe, din must și din ulei și le vom da leviților zeciuiala din roadele pământurilor noastre. Înșiși leviții vor putea să ia zeciuiala în toate cetățile unde lucrăm.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

37 Vom aduce preoților, în cămările Templului Dumnezeului nostru, primele produse făcute din coca noastră, din donațiile noastre, din fructe, din must și din ulei. Le vom da leviților a zecea parte din cerealele care sunt produse pe terenurile noastre agricole. Chiar și leviții vor putea să ia acea zecime în toate orașele unde lucrăm.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

37 pe întâii născuți dintre fiii noștri și dintre animalele noastre, după cum este scris în lege; primițiile cirezilor și ale turmelor noastre să le aducem în casa Dumnezeului nostru, la preoții care slujesc în casa Dumnezeului nostru;

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

37 să aducem preoților, în cămările Casei Dumnezeului nostru, cele dintâi roade din plămădeală și darurile noastre de mâncare din roadele tuturor pomilor, din must și din untdelemn; și să dăm zeciuială din pământul nostru leviților, care trebuie s-o ia ei înșiși în toate cetățile așezate pe pământurile pe care le lucrăm.

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

37 și să aducem pârga frământăturii noastre și darurile noastre ridicate și rodul oricărui fel de pomi, must și untdelemn, preoților, la cămările casei Dumnezeului nostru; și zeciuielile ogorului nostru leviților, ca leviții să ia zeciuielile din toate cetățile arăturii noastre.

Onani mutuwo Koperani




Neemia 10:37
23 Mawu Ofanana  

Fiii lui Iuda și – la fel – Toți fiii cei din Israel Care în Iuda locuiau – O zeciuială dăruiau, Atât din turmele de oi Și din cirezile de boi, Cât și din lucrurile sfinte – Cum se ceruse înainte – Spre-a fi-nchinate Domnului. Astfel, s-au strâns în fața Lui, Multe grămezi. Au început


Am auzit – de-asemenea – Că partea ce se cuvenea Leviților, nu li s-a dat, Căci nimenea nu i-a chemat Să-și ia tainul. Ei erau Pe la moșia ce-o aveau. Cu cântăreții se vădea A fi la fel și-asemenea Era și cu aceia care, Templul, în slujba sa, îi are.


Iuda, atunci – fără-ndoială – Aduse-ntreaga zeciuială Din grâu și must – cum se cerea – Și din ulei, de-asemenea.


O încăpere-a gătit el, Pentru-a sa rudă-n locu-acel, În care daruri se puneau, Cari de mâncare se vădeau. De-asemenea, în ea s-a pus Tămâia care s-a adus, Unelte și – fără-ndoială – Acea întreagă zeciuială Cari din ulei fusese dată, Din grâu și must și – totodată – Partea ce fost-a rânduită A fi la preoți dăruită, La ușieri, Leviților, Precum și cântăreților.


Am poruncit ca, de îndată, Odaia a fi curățată Și-am pus uneltele pe care Casa lui Dumnezeu le are, Din nou, în ea. Am așezat Și darurile ce s-au dat Pentru mâncare, iar apoi, Adus-am și tămâie noi.


Să iei oricari întâi născut – Chiar de-i de dobitoc făcut, Sau e de vitele pe care O să le aibă fiecare – Dacă-i de parte bărbătească, Fiindcă o să trebuiască A fi-nchinați, toți, Domnului, Pentru că toți vor fi ai Lui.


„Ascultă dar, al Meu cuvânt: Să-Mi pui deoparte, ca și sfânt, Pe orișicare-ntâi născut, Pe cari poporul l-a avut. Primii născuți în Israel, Ai Mei sunt. În același fel, Va trebui să faceți voi, Cu dobitoacele apoi. Primul născut dar, la un loc – Fie că-i om sau dobitoc – Să-l pui deoparte, ca și sfânt, Căci toți aceștia, ai Mei sânt.”


Voi, două pâini, o să luați, Din case. Să le legănați Întâi, precum vă sunt cerute. Ele vor trebui făcute Numai din a făinii floare. Două zecimi de efă are Făina ce va fi luată, Pentru o pâine frământată. Când totul fi-va terminat, Coapte vor fi, cu aluat. Acestea-s roadele-ntâi date Și Domnului vor fi-nchinate.


Aduceți dar, ce se cuvine: Să așezați în visterie Partea ce Îmi revine Mie, Adică acea zeciuială, Pentru a fi – fără-ndoială – Hrană, în Casa Mea. Apoi, Mă puneți la-ncercare voi, Să vadă-ntregul vost’ popor, Cum Eu, al cerului zăvor, Am să-l deschid și-astfel, din zări, Noian de binecuvântări Are să se reverse iară, Și peste voi și peste țară.


„E potrivit” – vă întreb Eu – „Să-nșele-un om, pe Dumnezeu, Așa precum M-ați înșelat Chiar voi?” Dar voi M-ați întrebat: „Cu ce Te-am înșelat noi, oare?” „Cu darurile de mâncare Și cu a voastră zeciuială, M-ați înșelat, fără-ndoială.


De-asemeni, orice-ntâi născut – Din orice trup ar fi făcut – Deci de e om sau dobitoc, Adus lui Dumnezeu, pe loc Al tău va fi. Dar tu să lași Dreptul ca orice copilași Al omului – cari ți s-a dat – Să poată fi răscumpărat. Și dobitoace necurate Au drept de-a fi răscumpărate. Primul născut al omului, Precum și-al dobitocului Acela care-i necurat, Poate a fi răscumpărat.


A ta să fie carnea lor, Precum și pieptul jertfelor Și spata dreaptă ce s-a dat Drept dar ce este legănat.


Le dau, astfel, feciorilor Lui Levi, ca să moștenească Tot ceea ce-o să dăruiască Israelul, drept zeciuială. A lor va fi, fără-ndoială, Oricare zeciuială dată, Căci ele au a le fi plată, Pentru că ei slujesc, mereu – Din neam în neam – locașul Meu.


Iar dacă sfinte s-au vădit Primele roade, negreșit, Și plămădeala-asemenea, Trebuie sfântă-a fi și ea. Când rădăcina – să știți voi – E sfântă, ramurile-apoi, De-asemenea, sfinte-s și ele.


„Mereu să iei – fără-ndoială, An după an – o zeciuială, Din roadele ogorului.


Întâiul rod ce-l va avea Din grâu, din untdelemn apoi, Din must, din lâna de la oi.


Să strângi întâiul rod, din toate Bucatele ce le vei scoate, De pe pământul țării tale Pe care a găsit cu cale, Să ți-o dea Domnul, și să-l pui Apoi, în coș, ca să te sui Cu el, la locu-ales anume, De Dumnezeu, pentru-al Său Nume.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa