Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Neemia 10:36 - Biblia în versuri 2014

36 Am hotărât ca fiecare, Cu cel dintâi născut ce-l are, Să vină-n Casa Domnului, Ca să-l dea preoților Lui. În astă lege, prinși erau Și-ntâi născuții ce-i aveau Vitele noastre, vacile Și-asemenea și oile.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

36 De asemenea, așa cum este scris în Lege, vom aduce la Casa Dumnezeului nostru, la preoții care slujesc în Casa Dumnezeului nostru, pe întâii născuți dintre fiii noștri și dintre vitele noastre, și pe întâii născuți din cirezile noastre și din turmele noastre.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

36 Am mai decis că așa cum prevedea legea, vom aduce la Templul Dumnezeului nostru pe primii născuți dintre fiii noștri și dintre vitele noastre: pe primii născuți ai vacilor și ai oilor noastre. Noi ne vom prezenta cu ei la preoții care fac slujba în Templul Dumnezeului nostru.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

36 să aducem în casa Domnului primițiile pământului nostru și primițiile tuturor roadelor oricărui pom an de an;

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

36 să aducem la Casa Dumnezeului nostru, preoților care fac slujba în Casa Dumnezeului nostru, pe întâii născuți ai fiilor noștri și ai vitelor noastre, cum este scris în Lege, pe întâii născuți ai vacilor și oilor noastre;

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

36 și pe întâii născuți ai fiilor noștri și ai vitelor noastre, după cum este scris în lege, și să aducem întâii născuți ai boilor noștri și ai turmelor noastre la casa Dumnezeului nostru, preoților care slujesc în casa Dumnezeului nostru,

Onani mutuwo Koperani




Neemia 10:36
14 Mawu Ofanana  

Întreg poporul a făcut Așa precum i s-a cerut, Căci din belșug, cu toți au dat Rodul dintâi ce-a fost luat Din grânele câmpiilor, Din mustul dat de via lor, Din untdelemn și-apoi din miere. Au dat cu toții, cu plăcere, Din roadele ce le-au avut – Din cele care s-au făcut Întâi și-ntâi pe-a lor câmpie Și primele din a lor vie – Căci au plătit, fără-ndoială, Atunci, din toate, zeciuială.


În acea zi, s-au rânduit Oameni care au trebuit Ca, de cămări, să se-ngrijească. Ei trebuiau ca să păzească Odăile cele în care Se puneau daruri de mâncare, Cele dintâi roade-adunate Cari de ogoare au fost date, Și partea cari – fără-ndoială – Dată era, drept zeciuială. Oameni-aceștia se vădeau A fi cei care adunau Și-acele părți ce-s hotărâte De Lege și sunt hărăzite Soborului preoților Și cetelor Leviților. Iuda se bucura că toți Leviții săi și-ai săi preoți Erau la locul lor, mereu,


O încăpere-a gătit el, Pentru-a sa rudă-n locu-acel, În care daruri se puneau, Cari de mâncare se vădeau. De-asemenea, în ea s-a pus Tămâia care s-a adus, Unelte și – fără-ndoială – Acea întreagă zeciuială Cari din ulei fusese dată, Din grâu și must și – totodată – Partea ce fost-a rânduită A fi la preoți dăruită, La ușieri, Leviților, Precum și cântăreților.


„Ascultă dar, al Meu cuvânt: Să-Mi pui deoparte, ca și sfânt, Pe orișicare-ntâi născut, Pe cari poporul l-a avut. Primii născuți în Israel, Ai Mei sunt. În același fel, Va trebui să faceți voi, Cu dobitoacele apoi. Primul născut dar, la un loc – Fie că-i om sau dobitoc – Să-l pui deoparte, ca și sfânt, Căci toți aceștia, ai Mei sânt.”


S-aduci, în casa Domnului, Pârga din roada câmpului. Iedul care a fost tăiat, Nu-l fierbe-n laptele luat, ‘Nainte, de la mama lui – Deci de la mama iedului.”


Oricare-ntâi născut, se știe Că trebuie să mi-l dai Mie. Chiar dacă vaca l-a făcut, Chiar dacă oaia l-a născut, Toți cei de parte bărbătească, Mie să Mi se dăruiască!


Aduceți dar, ce se cuvine: Să așezați în visterie Partea ce Îmi revine Mie, Adică acea zeciuială, Pentru a fi – fără-ndoială – Hrană, în Casa Mea. Apoi, Mă puneți la-ncercare voi, Să vadă-ntregul vost’ popor, Cum Eu, al cerului zăvor, Am să-l deschid și-astfel, din zări, Noian de binecuvântări Are să se reverse iară, Și peste voi și peste țară.


Căci orșicare-ntâi născut Este al Meu. Cum ați văzut Când în Egipt ați locuit, În ziua-n care i-am lovit Pe-ntâi născuții țării, Eu – Mie – Mi-am închinat, mereu, Pe cei dintâi născuți, pe care Poporul Israel îi are – Fie din neamul omenesc, Fie din cel dobitocesc. Primii născuți, ai Mei sunt! Eu Sunt – și voi fi – Domnul, mereu.”


Acel cari, din Cuvânt, primește Învățătură, se vădește Dator, ca să îi facă parte, Celui ce-nvățături împarte, Din bunurile lui, mereu.


În locu-ales, trebuie-apoi Ca, jertfe, să aduceți voi Și zeciuiala Domnului Și primul rod al câmpului, Sau daruri care sunt menite La juruințele-mplinite, Ori daruri care se adună Și date sunt de voie bună, Precum și-ntâi născuții care Și turma și cireada-i are.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa