Neemia 10:34 - Biblia în versuri 2014

³⁴ Am tras apoi, la sorți, cu toți – Poporul tot, Leviți, preoți – Și pentru lemnele pe care Au trebuit ca fiecare – Pe an, o dată – să se ducă În munte și să le aducă La Casa Domnului apoi. După familii, am tras noi, La sorți, pentru ca toți să știe Vremea când trebuie să vie S-aducă lemnele de dar, Spre a fi arse pe altar, Așa precum fusese scris Și după cum Legea a zis.

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

³⁴ Noi – preoții, leviții și oameni din popor – potrivit cu familiile noastre, am tras la sorți în legătură cu lemnele ce trebuie aduse ca ofrandă în fiecare an, la vremuri hotărâte, la Casa Dumnezeului nostru, ca să fie arse pe altarul Domnului, Dumnezeul nostru, așa cum este scris în Lege.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

³⁴ Noi – preoții, leviții și oameni din popor – conform familiilor noastre, am tras la sorți pentru lemnele care trebuie aduse ca dar în fiecare an la Templul Dumnezeului nostru – la anumite date stabilite – ca să fie arse pe altarul Dumnezeului nostru care se numește Iahve – așa cum este scris în lege.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

³⁴ pentru pâinea punerii înainte, pentru ofranda permanentă, pentru arderile de tot permanente, pentru [zilele] de sabát, de lună nouă și de sărbătoare, pentru cele sfinte, pentru jertfele pentru păcat ca să se facă ispășire pentru Israél și pentru orice lucrare din casa Dumnezeului nostru.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

³⁴ Am tras la sorți, preoți, leviți și popor, pentru lemnele care trebuiau aduse pe fiecare an ca dar la Casa Dumnezeului nostru, după casele noastre părintești, la vremuri hotărâte, ca să fie arse pe altarul Domnului Dumnezeului nostru, cum este scris în Lege.

Traducere Literală Cornilescu 1931

³⁴ Și am aruncat sorți între preoți, leviți și popor, pentru darul lemnelor de adus în casa Dumnezeului nostru după casele noastre părintești, la vremuri hotărâte, din an în an, ca să ardă pe altarul Domnului Dumnezeului nostru, după cum este scris în lege;

Neemia 10:34 Mawu Ofanana

1 Cronici 24:5

Când a voit să-i împărțească, David a pus să hotărască Sorții – atuncea – între ei. De-aceea, oamenii acei Care – peste locașul sfânt, Drept căpetenii puse, sânt, Iar căpetenii sunt, mereu, În slujbă, pentru Dumnezeu – Au fost aleși din Eleazar Și-asemenea, din Itamar.

1 Cronici 24:7

Iehoiarib s-a nimerit Primul la sorți, care-a ieșit. Cel cari Iedaia e chemat, De-al doilea sorț e arătat.

2 Cronici 2:3

În Tir, pe-atuncea, așezat Era Hiram, drept împărat. Când Solomon, soli, a trimis, Către Hiram, astfel, a zis: „Ascultă dar, cuvântul meu: Cum i-ai făcut tatălui meu – Lui David, căruia i-ai dat Lemne de cedru de-a-nălțat O casă pentru locuit – Te rog acuma, negreșit, Și mie să îmi faci la fel Și să-mi trimiți cedri, astfel.

Esdra 3:5

După aceea, a fost dată Jertfa ce este necurmată, De lună nouă și cea care Se-aduce pentru sărbătoare. Pe lângă jertfele-arătate, De-asemenea au mai fost date Și jertfe care se vădeau De bună voie, că erau. Ele-au fost date Domnului, De către-ntreg poporul Lui.

Neemia 11:1

În urmă, toți aceia cari, Peste popor erau mai mari, S-au hotărât – de-asemenea – Ca la Ierusalim să stea. Dar ceilalți oameni, din popor, Și-au tras la sorți aleșii lor – Unul din zece – cari avea Ca la Ierusalim să stea. Cei cari, la sorți, nu au ieșit, În alte părți au locuit.

Neemia 13:31

În ce privește darul dat Din lemne, sau pe cel luat Din cele dintâi roade care Se adunau de pe ogoare. Doamne, să-Ți amintești de mine Și pomenește-mă, spre bine!

Proverbe 18:18

Sorții sunt ca niște buni sfetnici, Pentru că între cei puternici, Ei hotărăsc și stăvilesc Certările ce se ivesc.

Isaia 40:16

Pădurile Libanului Nu Îi ajung un foc a face, Iar ale sale dobitoace Nu pot ajunge nici măcar Spre a-I aduce jertfe-n dar.

Levitic 24:5

„Douăsprezece turte, voi Veți face, din făină-apoi – Două zecimi de efă are Ca să se ia, de fiecare.

Levitic 24:6

Pe două șiruri să le pui Tu, înaintea Domnului, Pe-o masă-anume așezată Care, din aur, e lucrată. Vei pune șase turte stând Pe masă-n fiecare rând.

Numeri 28:2

„Copiilor lui Israel, Să le vorbești, în acest fel: „Să aveți grijă, tot mereu, Ca să-Mi aduceți darul Meu – Dar de mâncare potrivită, Adus la vremea hărăzită – Hrană din jertfe pregătite A fi de flăcări mistuite, Prin care, un miros plăcut, În fața Mea, va fi făcut.”

Fapte 1:26

Au tras la sorți și a ieșit Că Iuda fi-va-nlocuit, De către Matia, iar, astfel, Apostol, a ajuns și el Și, cu cei unsprezece-ndat’, De-atuncea, fost-a numărat.

Iosua 9:27

Din ziua ‘ceea, neamul lor Ajunse-a fi-ntrebuințat Doar pentru-al lemnelor tăiat Și pentru-a scoate apa care, A lui Israel adunare, Neîncetat, o folosea. Lemne duceau, de-asemenea, Pentru altarul Domnului, Cu apa necesară lui. Ei le cărau – bine-nțeles – În locul care-a fost ales Pentru altar, de Dumnezeu; Aceasta fac și azi, mereu.