Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Neemia 10:32 - Biblia în versuri 2014

32 Am hotărât ca fiecare Să dea, pe an, o parte care E pentru slujba Domnului, Făcută pentru Casa Lui. A treia parte să se dea, Din siclu – plată – pentru ea.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

32 Am hotărât să împlinim poruncile și să dăm o treime dintr-un șechel, în fiecare an, pentru slujba de la Casa Dumnezeului nostru,

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

32 Am decis să respectăm și porunca ce prevedea o donație de o treime dintr-un șechel pe an pentru slujba de la Templul Dumnezeului nostru.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

32 și dacă vor veni popoarele țării să aducă mărfuri și orice fel de cereale ca să vândă în zi de sabát, nu vom cumpăra de la ei în [zi] de sabát sau într-o zi sfântă; vom lăsa [nelucrat pământul] în al șaptelea an și [vom anula] datoria oricui.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

32 Am luat asupra noastră îndatorirea să dăm a treia parte dintr-un siclu pe an pentru slujba Casei Dumnezeului nostru,

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

32 Și ne‐am îndatorat, dând mâna fiecare, să ne însărcinăm în fiecare an cu o treime de siclu pentru slujba casei Dumnezeului nostru;

Onani mutuwo Koperani




Neemia 10:32
12 Mawu Ofanana  

Stâlpul acest – pe care eu, Astăzi, aici l-am ridicat, Spre-a-mi aminti ce am visat – Va fi casa lui Dumnezeu. Plăti-voi zeciuială eu, Din tot ceea ce voi avea – Din ce va fi averea mea.


Deci lucrurile-n pază-avute, Lui Dumnezeu Îi erau date – Din prada de război luate – Spre-a întreține Casa care Domnul lui Israel o are.


Pe vremea ‘ceea, am văzut Ceea ce unii au făcut În ziua sfântă de Sabat: Unii, în teascuri, au călcat, În timp ce alții, snopi, cărară. În urmă, alții încărcară Vin și smochine pe măgari, Și struguri, puși în coșuri mari. Lucruri, de orice fel, au pus, Pe-ai lor măgari și le-au adus Către Ierusalim, de-ndat, Ca să le vândă, de Sabat. În clipa-n care am văzut Că mărfurile și-au vândut, Grabnic am mers și i-am mustrat, Atunci, în ziua de Sabat.


Dar oare, nu la fel făceau Părinții voștri, când trăiau, Stârnind mânia Domnului, Peste întreg poporul Lui? Acuma, la Ierusalim, Voi vreți, la fel, ca să pățim? Prin răul ce îl faceți voi, O să abateți, peste noi – Din nou – mânia Domnului, Căci pângăriți Sabatul Lui!”


Am mers la ei și i-am mustrat, Zicându-le: „De ce ați stat, Noaptea, în fața zidului? N-am să îngădui nimănui, Ca acest lucru să-l mai facă! De-aceea, eu vă spun că dacă Încă o dată o să stați Afară, ca să înnoptați, Încredințați să fiți apoi, Că am să pun mâna, pe voi!” Din clipa-n care-au auzit Cuvintele ce le-am rostit, Nimeni nu ne-a mai tulburat, Cu marfă-n ziua de Sabat.


Eu însumi am împrumutat Argint și grâu, dar n-am luat Vreo camătă. Slujbașii mei – Și frați-apoi – au dat și ei Argint și grâu. Să terminăm! De datorie, să uităm!


Poporului, Tu i-ai făcut Sabatul Tău, de cunoscut. Porunci, prin Moise, i-ai lăsat; Învățături și legi i-ai dat.


Al șaptelea an, dă-i răgaz. Să nu brăzdezi al său obraz, Ci lasă-l să se odihnească. Din al lui rod, să se hrănească Săracii care vin la tine, Iar ceea ce va mai rămâne – Ce nu-i trebuie nimănui – E-al fiarelor pământului.


Pe Dumnezeu, să Îl cinstești Cu-averea ce o dobândești, Cu roadele întâi luate Din bunurile ce-ți sunt date.


Căci dacă e bunăvoință, Atuncea, este cu putință, Ca tot ce fost-a dăruit, Să fie-apoi, bine primit, Seamă ținând, doar, la ce are Omul să dea, nu la ce n-are.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa