30 Atunci am promis: „Nu ne vom mai da fetele ca soții celor care aparțin popoarelor din țară; și nu le vom mai lua pe fetele lor ca soții pentru fiii noștri.
30 s-au strâns alături de frații lor, nobilii lor. S-au legat cu blestem și cu jurământ că vor umbla în legea lui Dumnezeu care a fost dată prin Moise, slujitorul lui Dumnezeu, și că vor păzi și vor împlini toate poruncile Domnului Dumnezeului nostru, judecățile și hotărârile lui;
‘Nainte de-a fi Iosia, Nu mai fusese nimenea – În Iuda sau în Israel – Care să fi făcut la fel. Doar Iosia, la calea Lui – Adică la a Domnului – S-a-ntors din toată inima, Neabătut spre-a o urma, Așa cum Moise însemnase În cartea legii ce-o lăsase. Nici după el, nu s-a văzut Altul, la fel să fi făcut.
Pe scaunul de domnitor Șezuse Iosia atunci, Și ale Domnului porunci, Cu-atenție, le-a ascultat. Un legământ a încheiat Apoi, în fața Domnului – Și el și tot poporul lui – Prin care toți s-au obligat Ca să păzească, ne-ncetat, Învățăturile primite Și legile ce-au fost citite.
Pe scaunul de domnitor Șezuse Iosia atunci, Iar ale Domnului porunci, Cu-atenție, le-a ascultat. Un legământ a încheiat Apoi, în fața Domnului – Și el și tot poporul lui – Prin care toți s-au obligat Ca să păzească ne-ncetat, Învățăturile primite Și legile ce-au fost citite.
Iată-i pe cei care-au semnat: Primul Neemia-i chemat, Iar tatăl său se dovedea Precum că e Hacalia. Cel care-n urmă-i a semnat Drept Zedechia s-a chemat.
Pe-acei evrei, eu i-am mustrat. Pe uni-apoi i-am blestemat. Pe alți-n urmă i-am lovit, Părul le-am smuls, i-am pedepsit Și-apoi să jure, eu i-am pus, În Numele Celui de Sus, Zicându-le: „Nu mai luați, Femei străine și nu dați Fetele voastre, de neveste, Pentru popoarele aceste!
I-am curățit – fără-ndoială – De cei străini și rânduială Făcutu-le-am preoților Și-asemenea Leviților, În slujbele ce le aveau – De cari, răspunzători, erau –
Ei au răspuns: „Iată că noi Le vom da totul, înapoi. Nimic, în schimb, nu le vom cere. Vom face după a ta vrere!” Preoți, atuncea, am chemat La mine, iar ei mi-au jurat În fața lor că, negreșit, Vor face precum au vorbit.
Să vă feriți ca nu cumva, Soții, să ieie cineva Pentru-ai lui fii, din neamul lor – Din fiicele altui popor – Căci ele pot să îi târască Pe-ai voștri fii, să săvârșească Și ei curvii, asemeni lor, În fața dumnezeilor Pe care ele îi cinstesc!
Copii, neveste, iar apoi Străinul care e la voi – De la cel cari s-a ocupat Doar de al lemnelor tăiat, Pân’ la cel care, apă, scoate Și la cel cari face de toate.
Să nu te încuscrești cu ele – Deci cu popoarele acele. Să nu dai, pentru ai lor fii, Fiicele tale, de soții, Iar pentru-ai tăi fii, să nu iei, Soții, din fete, de la ei,