Nahum 2:5 - Biblia în versuri 2014

⁵ Cel care este împărat, Peste Ninive așezat, Își cheamă oamenii pe care, În oastea lui, viteji îi are. Dar iată-i că se poticnesc. Spre ziduri fug și se grăbesc Să își ia locul fiecare, Gătindu-se de apărare…

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

⁵ El își aduce aminte de cei măreți ai săi, dar ei se împiedică în mersul lor. Aceștia se grăbesc spre zid și așază zidul de protecție.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

⁵ El își amintește să cheme luptătorii remarcabili; dar ei se împiedică atunci când se deplasează. Aceștia aleargă grăbiți spre zid și construiesc sistemul de apărare.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

⁵ Pe străzi năvălesc carele, se ciocnesc în piețe. Înfățișarea lor este ca flăcările, aleargă ca fulgerul.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

⁵ El, împăratul Ninivei, cheamă pe oamenii lui cei viteji, dar ei se poticnesc în mersul lor; aleargă spre ziduri și se gătesc de apărare…

Traducere Literală Cornilescu 1931

⁵ El se gândește la cei măreți ai săi; se poticnesc în mersul lor, se grăbesc spre zid și adăpostul se gătește.

Nahum 2:5 Mawu Ofanana

Isaia 21:5

Ei întind masa și se-așează, În timp ce străjile veghează. În jurul mesei, cu toți stau, Mănâncă liniștiți și beau… Însă de-odat’, s-a auzit Un strigăt care-a poruncit: „Sus voievozi, și fiecare Să-și ungă scutul ce îl are!”

Isaia 5:27

Nimenea nu e obosit Și nimenea n-a șovăit. Popoarele au mintea trează, Căci nimenea nu dormitează. La nimeni nu i s-a desprins Brâul cu cari era încins. Nu li s-au rupt, în drumul lor, Curelele-ncălțărilor.

Ieremia 46:12

Știută e a ta rușine, De către neamurile care Se află-n lumea asta mare, Căci strigătele tale sânt, Azi, auzite pe pământ. Ai tăi războinici se lovesc Unii de alții, bâjbâiesc Cu poticneli și-n urmă, iată, Se prăbușesc toți, dintr-odată.”

Ieremia 50:29

Pe-arcași, degrabă, să-i chemați! Veniți voi cei ce încordați Arcul și stați în jurul lui – În jurul Babilonului – Să nu scape nimeni, din el! Să-l răsplătiți și voi, la fel Cu faptele ce le-a făcut! Căci după cum este știut, El, cutezanță, a vădit, Astfel încât s-a semețit Față de Domnul, de Acel Cari Sfânt îi e, lui Israel!”

Nahum 2:6

Deschise-s porțile aflate Spre râu, în zidul din cetate. Iată că totul se sfârșește: Mândrul palat se prăbușește!…

Nahum 3:18

Asculte cel ce-i așezat Peste Asiria-mpărat: Îți dorm păstorii – nu păzesc – Și-ai tăi viteji se odihnesc. În timpu-acesta – negreșit – Poporul tău e risipit Pe munți și nu va mai putea Ca să îl strângă nimenea.

Nahum 3:3

Năvalnic, călăreți-atacă, Scânteie săbii fără teacă Și fulgeră-nspăimântător Oțelele sulițelor… De fierul armei, cad loviți, Pe câmp, mulțime de răniți!… Grămezi de morți – nenumărate – Zac peste tot, împrăștiate, Căci fără număr se vădesc Morții!… Cei care mai trăiesc Se-mpiedică, în goana lor, De trupurile morților!…

Habacuc 1:8

Ai lui cai zboară peste fire, Mai iuți fiind decât se-arată Că leoparzii sunt vreodată. Ei sunt mai sprinteni – bunăoară – Decât sunt lupii cei de seară. Galop, vin călăreții lui Și-asemenea vulturului Care la înălțime zboară, Asupra prăzii se pogoară.