Nahum 2:11 - Biblia în versuri 2014

¹¹ Unde-i culcușul leilor, Pășunea, pentru puii lor? Unde e locul cel în care, Leii umblau cu nepăsare? Unde e locul cel vestit În care leu-a stăpânit Alături de leoaica lui, Și de-ai lor pui, când nimănui, Prin minte-atunci nu i-ar fi dat, Cumva, să îi fi tulburat?

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

¹¹ Unde este acum culcușul acela al leilor, pășunea aceea pentru leii tineri, pe unde umblau leul, leoaica și puiul de leu, fără să-i înspăimânte nimeni?

Biblia în Versiune Actualizată 2018

¹¹ Unde este acum locul în care se culcau leii și în care puii lor se hrăneau? Care este acel teritoriu unde umbla leul și leoaica împreună cu puiul lor fără să le fie frică de nimeni?

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

¹¹ Este golită, nelocuită și devastată! I se topește inima și-i tremură genunchii; o durere este în toate coapsele și toate fețele au pălit.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

¹¹ Unde este acum culcușul acela de lei, pășunea aceea pentru puii de lei, pe unde umblau leul, leoaica și puiul de leu, fără să-i tulbure nimeni?

Traducere Literală Cornilescu 1931

¹¹ Unde este culcușul leilor și locul unde pășteau puii de lei, unde se plimba leul, leoaica, puiul de leu și nu era cine să‐i înspăimânte?

Nahum 2:11 Mawu Ofanana

Geneza 49:9

Acum, ascultă fiul meu: Tu – Iuda – ești un pui de leu! Tu te-ai întors de la măcel! Ca și un leu se culcă el – Ca o leoaică e culcat – De cine fi-va el, sculat?

Isaia 13:7

De-aceea, mâinile slăbesc, Iar inimile se topesc.

Isaia 31:4

Iată că Domnul a venit, Căci să-mi vorbească, a voit: „Așa precum se dovedesc Leul și-al său pui că mugesc Asupra prăzii aplecați – Cu toate că sunt adunați Păstorii împotriva lor – La fel, Domnul oștirilor O să pogoare, iar apoi O să pornească un război Pe muntele Sionului Și-asemenea pe dealul lui.

Isaia 5:29

Asemeni leilor răgesc. Ca niște pui de lei mugesc Și sforăie îngrozitor, Apucând prada-n colții lor, Iar prăzii, ajutor să-i dea, Nu o să poată nimenea.

Ieremia 2:15

„Iată că puii leului Strigă, mereu, în contra lui. Plini de furie, ei mugesc Și țara lui o pustiesc. Cetățile-i sunt părăsite, Căci arse-au fost și nimicite.

Ieremia 4:7

Leul se-aruncă-nfuriat, Din tufa-n care s-a aflat; Nimicitorul a pornit, Iar locul și l-a părăsit Căci vine ca să te lovească Și țara să ți-o pustiască. Cetățile sunt nimicite Și nu vor mai fi locuite.

Ieremia 50:17

Precum o oaie rătăcită Care, de lei, a fost gonită, E Israel. A fost mâncat – Întâi – de cel înscăunat Peste Asiria și iată Că ultimul ce se arată E Nebucadențar, cel care În Babilon e cel mai mare. El este cel care-a venit Și-ale lui oase le-a zdrobit.”

Ieremia 50:44

De lângă malurile care Străjuiesc, pline de-ngâmfare, Iordanul, iată, a pornit Vrăjmașul care s-a suit – Precum un leu – și e pe cale, Asupra locuinței tale, Să năvălească de îndată. Îi fac pe toți ca – dintr-odată – Să fugă și-l așez pe cel Ce l-am ales Eu, peste el. Căci cine, oare, va putea, Ca să Îmi fie-asemenea? Cine e cel ce-o să-ndrăznească, Mie să Mi se-mpotrivească?”

Езекиел 32:2

Îmi zise: „Fiu al omului, Un cânt de jale pregătește, Pentru cel care se găsește, Acuma, în Egipt, pe tron, Fiind acolo Faraon. De-aceea, Faraonului, În felu-acesta să îi spui: „Cu-n pui de leu, tu semănai Și printre neamuri te aflai. Precum un crocodil în mări Pe ale apelor cărări, Te-ai dovedit. Te aruncai În râurile ce le-aveai. Le tulburai cu-al tău picior Și stârneai valurile lor.”

Ioel 2:6

Înspăimântat, orice popor Se-arată, înaintea lor, Iar fețele îngălbenesc Îndată de cum îi zăresc.

Miheia 5:6

Ei au să fie luptători. Vor pustii cu sabia, Asiria – și-asemenea – A lui Nimrod țară. Pe noi, Ei ne vor izbăvi apoi, De-Asirian, atunci când iară Va năvăli la noi în țară Și-atunci când fi-vor atacate Mărețele noastre palate.

Nahum 2:12

Iată că leul sfâșia Atâta cât le trebuia Puilor săi. Alte-animale El sugruma, pentru-ale sale Leoaice. Astfel, își umplea El, viziunea ce-o avea, Culcușul ce și-l pregătise, Cu prăzile ce le răpise.

Nahum 3:1

Vai de cetatea ‘ceea care Iubește-a sângelui vărsare, Cari este plină de minciună, Cari silnicia o adună Și cari, împinsă de-a ei fire, Pusă-i mereu doar pe răpire!…

Țefania 3:3

Iată că toți aceia cari Sunt căpitanii ei cei mari, Cu niște lei se-asemuiesc, Care necontenit răpesc. Judecătorii ei, toți – iată – Drept lupi de seară se arată, Cari nu mai lasă – ne-ndoios – Până la ziuă, nici un os.

Numeri 23:24

Ca o leoaică, ăst popor, Se scoală fără nici o frică. Precum un leu, el se ridică. Nici nu se culcă – ia aminte – Pân’ nu-și mănâncă, mai ‘nainte, Prada și nu bea, bunăoară, Sângele celor ce-i omoară.”