Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Matei 9:8 - Biblia în versuri 2014

8 Văzu acea minune mare, Speriată de puterea Lui, Slăvi Numele Domnului.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

8 Mulțimile s-au înfricoșat când au văzut lucrul acesta și L-au glorificat pe Dumnezeu, Cel Care a dat oamenilor o astfel de autoritate.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

8 Când au văzut mulțimile de oameni acest lucru, s-au speriat și au glorificat pe Dumnezeu care a dat oamenilor o asemenea autoritate.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

8 Văzând aceasta, mulțimile au fost cuprinse de teamă și îl glorificau pe Dumnezeu, care dă oamenilor o astfel de putere.

Onani mutuwo Koperani

Română Noul Testament Interconfesional 2009

8 Când au văzut mulţimile lucrul acesta s-au înspăimântat şi au dat slavă lui Dumnezeu, care le-a dat oamenilor o astfel de putere.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

8 Când au văzut noroadele lucrul acesta, s-au înspăimântat și au slăvit pe Dumnezeu, care a dat oamenilor o astfel de putere.

Onani mutuwo Koperani




Matei 9:8
22 Mawu Ofanana  

De la Iisus. S-au minunat Noroadele, de-așa ceva, Și-au zis: „Acesta, nu cumva, E chiar al lui David fecior?”


Gloatele-acelea s-au mirat, Văzând că muți-acum vorbesc, Că ciungii se-nsănătoșesc, Că șchiopii nu mai șchiopătează, Iar orbii pot și ei să vază. Atunci, întreg poporu-acel Slăvi, pe al lui Israel Sfânt Dumnezeu. La El, Iisus,


Iisus, atuncea, le-a vorbit: „Puterea, de la Tatăl Sfânt, Mi-e dată-n cer și pe pământ!


Și tot așa vreau luminând Lumina voastră ca, văzând – Lumea – ce fapte-ați săvârșit, Să fie, astfel, proslăvit Numele Tatălui din cer – Aceasta-i ceea ce vă cer!”


Ologul s-a-nsănătoșit Și-a luat patul și, grăbit, Plecă spre casă. Lumea care


Și du-te-acasă!” Imediat, Ologul s-a-nsănătoșit, Și-a luat patul și, grăbit, Pleacă spre casa lui, îndat’. Lumea, văzând ce s-a-ntâmplat – Minunea ce s-a săvârșit – O mare spaimă, a simțit Și-uimită, de puterea Lui, Slăvi Numele Domnului.


Cei ce-au văzut, uimiți erau, Peste măsură, și ziceau: „Prin vorbă, sau mâna de-Și pune, Toate le face de minune: Surzii auzu-și dobândesc, Cei ce-au fost muți, acum vorbesc.”


Mâna-Și întinse, peste ea, Sfărmând lanțul ce-o stăpânea. Ea, spatele, și-a îndreptat Și-apoi, pe Domnu-a lăudat.


Unul din ei, când a văzut Minunea care s-a făcut – Căci boala i s-a vindecat – S-a-ntors din drum și-a lăudat Pe Dumnezeu, cu voce tare.


Din cei ce s-au tămăduit, Acest străin doar, s-a găsit Să se întoarcă – Mă-ntreb Eu – Slavă să-I dea, lui Dumnezeu?”


Orbul, pe loc, și-a căpătat Vederea și-apoi, L-a urmat, Pe Domnul, lăudând mereu – Și proslăvind – pe Dumnezeu. Norodul care a văzut, Toate câte s-au petrecut – Cum orbul fost-a vindecat – Pe Dumnezeu, L-a lăudat.


Păstori-apoi au revenit La turma lor, slăvind mereu Și lăudând pe Dumnezeu, Pentru-nștiințarea ce-o primiră Și pentru faptul că găsiră Totul, așa cum le vestise Îngerul, care le vorbise.


Sutașul care a văzut Tot ceea ce s-a petrecut, Speriat, pe Domnul, L-a slăvit, Spunând: „A fost neprihănit Omul Acest, cu-adevărat!”


Mulțimea s-a înspăimântat, Pe Dumnezeu L-a lăudat Spunând: „Azi, marele proroc Este cu noi, în acest loc, Căci Dumnezeu La înălțat, Acuma, când ne-a cercetat.”


Prin ceea ce voi ați rodit, Al Meu Tată, e proslăvit; Iar voi veți fi printre acei Care sunt ucenicii Mei.


Când aste lucruri auziră, Încet, cu toți se potoliră, Iar, în final, ei L-au slăvit, Pe Domnul: „El a dăruit, Și Neamurilor, pocăință” – Au zis apoi. „Le dă putință, La toți dar, să se pocăiască Și astfel, viață, să primească.”


Când vorbele i-au auzit, Pe Dumnezeu L-au proslăvit Și-au zis: „Vezi frate, câți Iudei? Văzut-ai câte mii, din ei, Crezură și s-au dovedit, De râvnă, plini, necontenit, Pentru această Lege? Ei


Atuncea, i-au amenințat Și-apoi, să plece, i-au lăsat, Căci nu puteau să-i pedepsească, Să nu cumva să se stârnească Noroadele, care – mirate De lucrurile întâmplate – Îl lăudau pe Dumnezeu Și slavă-I aduceau mereu.


Astfel, dovada ce-o dați voi, Prin acest ajutor apoi, Are să-i facă să-L slăvească, Pe Dumnezeu, să-I mulțumească, Pentru-ascultarea pe cari știți, Acuma, s-o mărturisiți, Față de Evanghelia care, Domnul Iisus Hristos o are, Și pentru că i-ați ajutat, Cu dărnicie, ne-ncetat.


De-aceea, ele, tot mereu, Slavă-I dădeau, lui Dumnezeu.”


Purtare bună, să aveți, Când, între Neamuri, voi sunteți, Pentru ca-n tot ce vă vorbesc De rele și v-asemuiesc Cu cei ce rele fac, prin voi – Prin faptul că ei văd apoi, Că faceți bine, tot mereu – Slavă să-I dea, lui Dumnezeu, În ziua cercetării lor.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa