Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Matei 7:19 - Biblia în versuri 2014

19 Deci, pomul rău este tăiat Și-apoi, în foc, e aruncat –

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

19 Orice pom care nu face rod bun este tăiat și aruncat în foc.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

19 Orice pom care nu face fructe bune, este tăiat și aruncat în foc.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

19 Orice pom care nu face fructe bune este tăiat și aruncat în foc.

Onani mutuwo Koperani

Română Noul Testament Interconfesional 2009

19 Orice pom care nu face roade bune este tăiat şi aruncat în foc.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

19 Orice pom care nu face roade bune este tăiat și aruncat în foc.

Onani mutuwo Koperani




Matei 7:19
13 Mawu Ofanana  

Când ramurile-i sunt uscate Rupte-s și focului sunt date. Femeile au să le-adune Și-apoi, pe foc, au a le pune. Acest popor a dovedit Că de pricepere-i lipsit. De-aceea, rău nu I-a părut, De el, Celui ce l-a făcut. De-aceea, nu i-a arătat Milă și nici nu l-a iertat.


„Tăiați copacul cel frumos! Roada, i-o risipiți, pe jos! Frunzișul lui să-l scuturați Și ramurile să-i tăiați, Iar păsările cerului Și fiarele pământului Care în preajmă-i s-au aflat, Îndepărtați-le de-ndat’!


Iată, securea – fraților – La rădăcina pomilor, A fost înfiptă. Va cădea Acel care nu va avea Roadele bune; e tăiat Și-apoi în foc e aruncat.


Pomul cel bun, nu o să poată Să dea, o fructă rea, vreodată. Nici pomul rău – orice s-ar spune – Nu o să facă roade bune.


Iată securea, fraților, La rădăcina pomilor, A fost înfiptă! Va cădea Acel pom, ce nu va avea Roadele bune – e tăiat Și-apoi, în foc, e aruncat!”


Doresc dar, ca ai noștri frați, Să se arate învățați, Primii a fi, în fapte bune. De-aceea, vreau a li se spune, Să nu mai stea neroditori; Să fie dar, folositori, Atunci când grabnice nevoi Se vor abate peste voi.


Dar dacă el va da mereu – Udat fiind – doar mărăcini – Pe-ntinsul său – sau numai spini, Are să fie lepădat, Pentru că este blestemat, Și va ajunge acel loc, În urmă, să i se dea foc.


Drept stânci ascunse sunt apoi, Oameni-aceștia, printre voi, Atuncea când sunt invitați, La mesele pe cari le dați, Din dragoste. Fără rușine, Se-ndoapă, cât pântecu-i ține. Ca norii, fără apă, sânt Oameni-acești, purtați de vânt. Ei, pomi tomnatici, s-au vădit, Care, nicicând, nu au rodit, Căci ei, de două ori – dragi frați – Sunt morți și dezrădăcinați.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa