Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Matei 6:6 - Biblia în versuri 2014

6 Când ești, de rugăciune, gata, Intră la tine-n odăiță Și-ncuie ușa. Cu credință, Te roagă Tatălui tău, care Este-n ascuns, fiindcă are Să-ți răsplătească, îndeajuns, Pentru că vede, în ascuns.”

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

6 Tu însă, când te rogi, intră în cămăruța ta, încuie ușa după tine și roagă-te Tatălui tău, Care este în ascuns, iar Tatăl tău, Care vede în ascuns, îți va răsplăti.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

6 Când te rogi, intră în camera ta, încuie ușa și roagă-te Tatălui tău care este în (orice loc) secret. Și El, Cel care vede tot ce se face în secret, te va recompensa.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

6 Tu însă, când te rogi, intră în camera ta și, închizând ușa, roagă-te Tatălui tău care este în ascuns și Tatăl tău, care vede în ascuns, te va răsplăti!

Onani mutuwo Koperani

Română Noul Testament Interconfesional 2009

6 Ci, când te rogi, intră în camera ta, încuie uşa şi roagă-te Tatălui tău, care este în ascuns, şi Tatăl tău, care vede în ascuns, te va răsplăti.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

6 Ci tu, când te rogi, intră în odăița ta, încuie-ți ușa și roagă-te Tatălui tău, care este în ascuns; și Tatăl tău, care vede în ascuns, îți va răsplăti.

Onani mutuwo Koperani




Matei 6:6
17 Mawu Ofanana  

După ce-n casă a intrat, În urmă-i, ușa a-ncuiat, Ca să se roage Domnului, La căpătâiul mortului.


Mereu sunt cei neprihăniți, De ochii Domnului priviți Și-a Lui ureche e plecată La ale lor strigăte-ndată.


Dacă așa vei proceda, Cărbuni aprinși, pe capul lui, Vei pune și a Domnului Răsplată, ai să o primești.


„Du-te popor al meu. Vei sta, Ascuns în odăița ta. Încuie ușa după tine, Câteva clipe, cât va ține Mânia cea înfricoșată!


Le voi răspunde, de îndat’, ‘Nainte de-a Mă fi chemat Și-am să-i ascult, necontenit, ‘Nainte de a fi sfârșit Ceea ce vrut-au să Îmi spună!


Iar El, norodul, l-a lăsat Să meargă unde a dorit. Ca să se roage, S-a suit Pe munte. Noaptea s-a lăsat, Iar El, singur, acolo-a stat.


Ci trebuie ca Tatăl tău Să vadă, iar din cerul Său, Fii sigur că-ți va răsplăti, Dacă-n acest fel vei posti.”


Fă-ți milostenia în ascuns, Căci doar așa vei fi ajuns, De răsplătirea Domnului.


Natanael, foarte mirat De vorba Lui, a întrebat: „De unde mă cunoști, pe mine?!” Iisus a zis: „Eu te știu bine! Eu te cunosc, de multă vreme. Mult mai ‘nainte să te cheme Filip, la Mine, te-am văzut Când, în grădină, ai șezut, Lângă smochin.” Privind la El,


„Nu Mă mai ține”-a zis Iisus, „Pentru că, încă, nu M-am dus, În cer, la Tatăl. Te grăbește Și pe ai Mei frați, îi vestește, Că am să urc, la Tatăl Meu. La ceruri merg, la Dumnezeu, Cel care e și-al vostru Tată, Și Dumnezeu vi-e, totodată.”


„Cam patru zile sunt” – a zis Corneliu – „de când mă aflam, În casa mea, și mă rugam. Să fi fost ceasu-al nouălea, Când am avut vedenia. Un om, atuncea, am văzut, În fața mea, că a șezut. Avea o haină lucitoare, Ce-l învelea pân’ la picioare.


În ziua ce-a urmat, în zori, Pe când ceata de slujitori, De Iope, se apropia, Cam pe la ceasu-al șaselea, Petru, pe casă, s-a suit, Ca să se roage, liniștit.


Petru ceru a fi lăsat Singur; apoi, a-ngenunchiat, Ca să se roage, Domnului. Sfârșind, s-a-ntors și, trupului, I-a poruncit, cu îndrăzneală: „Tabita, chiar acum, te scoală!”


Într-adevăr, cei ce trăiesc Conduși de fire, urmăresc, Neîncetat, lucrul pe care Doar firea pământească-l are; Însă, cei care viețuiesc După îndemnuri ce pornesc Numai din partea Domnului, Caută lucrurile Lui.


Îmi plec genunchi-n fața Lui, Adică-n fața Tatălui Al Domnului Hristos Iisus, Care se află-n ceruri, sus,


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa