Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Matei 3:9 - Biblia în versuri 2014

9 Să nu gândiți ca un nebun: „Avram ni-e tată”, căci vă spun, Domnul, din aste pietre, vii – Pentru Avram – ridică fii.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

9 Și să nu vă gândiți să spuneți în voi înșivă: «Îl avem ca tată pe Avraam!», căci vă spun că Dumnezeu poate să-i ridice copii lui Avraam chiar din pietrele acestea!

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

9 Nu vă înșelați susținând că sunteți descendenții lui Avraam. Dumnezeu poate să facă să apară descendenți (reali) ai lui Avraam chiar din aceste pietre!

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

9 Să nu credeți că puteți spune: «Îl avem de tată pe Abrahám», pentru că vă spun că Dumnezeu poate să-i ridice lui Abrahám fii din pietrele acestea!

Onani mutuwo Koperani

Română Noul Testament Interconfesional 2009

9 Şi să nu vă închipuiţi că puteţi zice în voi înşivă: Avraam este tatăl nostru!, căci vă spun că Dumnezeu poate să-i ridice fii lui Avraam chiar din pietrele acestea.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

9 Și să nu credeți că puteți zice în voi înșivă: ‘Avem ca tată pe Avraam!’ Căci vă spun că Dumnezeu din pietrele acestea poate să ridice fii lui Avraam.

Onani mutuwo Koperani




Matei 3:9
22 Mawu Ofanana  

Îmi zise: „Fiu al omului, Aceia care se vădesc Că în ruine locuiesc, În țară-acum, în Israel, Au cuvântat în acest fel: „Singur Avram s-a dovedit, Însă o țară-a moștenit. Dar noi, așa precum vedem, În număr, mulți – acum – suntem, Iar astă țară minunată, În stăpânire ne-a fost dată!”


Din inimă, ies lucruri ca: Ucideri, preacurvii, curvii,


De gânduri, fost-a măcinat. El spuse: „După ce-mi adun Recolta, unde-o să mi-o pun?


Atuncea, cel bogat strigă, Către Avram, și îl rugă: „Părinte-Avrame, te îndură – Că mi-e uscată limba-n gură, De când mă chinui, în văpaie – Pune-l pe Lazăr, să-și înmoaie, Degetu-n apă – să grăbească – Să vină să mă răcorească!”


El zise, Fariseilor: „Dacă ei tac, în locul lor, Pietrele-acestea, de pe drum, Începe-vor să strige-acum!”


Vă spun, ca să aveți știință: Aduceți rod de pocăință! Să nu gândiți, ca un nebun, „Avram ni-e tată”, căci vă spun: Domnul, din aste pietre, vii, Pentru Avram, ridică fii.


Iisus, îndată, i-a văzut, Gândul ascuns, le-a cunoscut Și le-a vorbit: „De ce cârtiți,


Când Fariseul ce-l poftise Văzu acest lucru, își zise: „Omul Acesta, de-i proroc, Ar ști – ca toți, din acest loc – Căci cea, ce-I șade la picioare, Este o păcătoasă, mare.”


Ei I-au răspuns, plini de uimire: „Dar noi suntem sămânța lui Avram și, robii nimănui, N-am fost, nicicând. De ce vorbești, Că „veți fi slobozi”? Tu greșești!”


Ai lui Avram urmași, știu Eu, Că sunteți; dar, cuvântul Meu Nu prinde-n voi și-atunci cătați, Ca morții, pradă, să Mă dați.


Sau, decât tatăl nostru, oare – Decât Avram – ești Tu, mai mare? Ori, toți prorocii, precum zici, Pe lângă Tine, sunt mai mici? Cum poți, în ăst fel, să vorbești? Dar cine Te crezi Tu, că ești?”


Deci, fraților – care, de neam, Sunteți din fiii lui Avram – Precum și voi care, mereu, Teamă aveți, de Dumnezeu, Am să vă dau, acum, o veste: Cuvântul mântuiri-aceste, Vouă v-a fost trimis! Noi știm


Simon, întâi, ne-a arătat Cum, către Neamuri, S-a uitat Domnul voind ca un popor, S-aleagă, din mijlocul lor, Să-i poarte Numele. Firesc,


„O întrebare-acuma am: Strămoșul nostru – Avraam – Ce a putut primi el, oare, Doar prin credința ce o are?


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa