Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Matei 3:11 - Biblia în versuri 2014

11 Cât de umila mea ființă? Eu vă botez, spre pocăință, Cu apă, dar Acel ce vine – În urma mea – e, decât mine, Incomparabil mai puternic. Încălțămintea-I, nu sunt vrednic Ca să I-o duc. O să boteze Cu foc și Duh Sfânt. Să lucreze,

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

11 Eu, într-adevăr, vă botez cu apă spre pocăință, dar după mine vine Cel Care este mai puternic decât mine, Căruia eu nu sunt demn să-I dau jos sandalele. El vă va boteza cu Duhul Sfânt și cu foc.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

11 Eu vă botez în apă atunci când constat că această transformare în bine a minții (și implicit a comportamentului) s-a produs deja în voi. Dar Cel care vine după mine, îmi este superior în autoritate. Eu nu merit nici măcar să Îi duc încălțămintea. El este Cel care vă va boteza cu Spirit Sfânt și cu foc.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

11 Eu vă botez cu apă, spre convertire, însă cel care vine după mine este mai puternic decât mine; eu nu sunt în stare să-i duc încălțămintea. El vă va boteza în Duhul Sfânt și cu foc.

Onani mutuwo Koperani

Română Noul Testament Interconfesional 2009

11 Eu vă botez în apă, spre pocăinţă, însă, după mine vine cineva care este mai puternic decât mine şi eu nu sunt vrednic să-I dezleg încălţămintea. El vă va boteza în Duhul Sfânt şi foc.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

11 Cât despre mine, eu vă botez cu apă, spre pocăință; dar Cel ce vine după mine este mai puternic decât mine, și eu nu sunt vrednic să-I duc încălțămintea. El vă va boteza cu Duhul Sfânt și cu foc.

Onani mutuwo Koperani




Matei 3:11
29 Mawu Ofanana  

După ce Domnul o să spele Necurățiile acele Ale fiicei Sionului, Iar al Ierusalimului Ținut ajunge curățat De sângele ce s-a vărsat – Cu duhul judecăților, Precum și-al nimicirilor –


Când ape, Eu voi fi turnat Peste pământul însetat, Din al Meu Duh, o parte vine Să se așeze peste tine Și va umbri sămânța ta, Căci îți voi binecuvânta Odraslele. Ele-au să fie


Astă treime, la un loc O strâng și-o curățesc prin foc, Asemenea aurului, Precum și a argintului. Ea va chema Numele Meu Și-o să asculte ce spun Eu. Eu le voi zice, tuturor: „Acesta e al Meu popor!”, Iar ei vor zice, tot mereu, „Domnul ne este Dumnezeu!”


Acolo-n apa râului – După ce își mărturiseau Păcatul – botezați erau.


Ioan, pe lume, a venit. A botezat și a vestit, Așa cum fost-a al său crez, Al pocăinței sfânt botez, Ca astfel, orice muritor, Iertare a păcatelor, Să dobândească. Au venit,


Va merge-n fața Domnului, În duhul și puterea lui Ilie, spre-a putea, apoi, Ca să întoarcă înapoi, Inimile părinților, Spre fiii și fiicele lor; Ne-ascultătorii, la umblare Pe-a înțelepților cărare, Precum cei ce-s neprihăniți, Ca astfel – bine pregătiți – Să fie toți ai Domnului, Într-un norod, pe voia Lui.”


„Botez, cu apă, v-am adus, Dar Cel care în urmă-mi vine, E mai puternic decât mine. Iar eu vă spun – luați aminte – Cureaua-I, de la-ncălțăminte, Să I-o dezleg, vrednic, nu sânt. Când va veni, cu Duhul Sfânt Și foc, are să vă boteze.


Ioan, să propovăduiască, Lumii, mila dumnezeiască. Prin părțile Iordanului, Despre-ndurarea Domnului, El a vorbit. Orice ființă, Chemată-a fost, la pocăință, Ce prin botez, dă tuturor, Iertare a păcatelor.


Ioan – când a mărturisit – Spusese: „Despre El, mereu, V-am tot vorbit, într-una, eu: „Acel, care în urmă-mi vine, E mai ‘nainte decât mine, Căci El era de la-nceput, Drept primul care-a fost născut.


Eu vă spuneam că „este Cel Care, pe a mea urmă, vine Și-I mai ‘nainte decât mine, Căci înainte-mi S-a născut”.


„Ioan, cu apă-a botezat. Voi, însă, veți fi căpătat, Nu după mult timp – căci mai sânt Puține zile – Duhul Sfânt. De-aceea zic: să nu plecați, Până când fi-veți botezați”.


„Vă spun dar, s-aveți cunoștință: A botezat spre pocăință Ioan, și-a zis ca orișicine, Să creadă-n Cel ce-n urmă-i vine – Deci în Iisus – dragii mei frați.”


Apă găsind, Famenu-a spus: „Cum pot fi oare-mpiedicat, A fi, acuma, botezat, Când iată, apă, am găsit?”


Opriră carul, iar apoi, Intrară-n apă amândoi Și famenul fu botezat.


După cum știți, dragii mei frați, De-un Duh, am fost noi, botezați, Chemați fiind ca să venim Și-un singur trup s-alcătuim – Fie Iudei sau Greci, cu stare De robi sau slobozi. Fiecare, Dintre acei care-s chemați, De-un singur Duh, sunt, adăpați.


Mie, celui mai ne-nsemnat, Dintre toți sfinții care sânt, Îmi este dat, pe-acest pământ, Ca înspre Neamuri să mă duc, Pentru ca vești să le aduc, De bogății ce-s nepătrunse, Cari, în Hristos, au fost ascunse.


Atuncea, El ne-a mântuit, Nu pentru ce am făptuit Lucrând întru neprihănire, Ci pentru marea Lui iubire Și pentru marea-I îndurare, Vădită prin acea spălare A nașterii din nou și-apoi, Prin înnoirile din noi, Făcute de al Său Duh Sfânt,


La fel și voi, tinerilor, Supuși să fiți bătrânilor, Și-n legături, voiesc să fiți, Doar cu smerenie-mpodobiți. Căci împotrivă-i Dumnezeu, La toți cei mândri, dar mereu, Celor smeriți, El le dă har.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa