Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Matei 27:50 - Biblia în versuri 2014

50 Continuând ei să vorbească, Iisus, iarăși, a mai strigat, Și-n urmă, Duhul, și L-a dat.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

50 Isus a strigat din nou cu glas tare și apoi Și-a dat duhul.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

50 Isus a strigat din nou cu mare intensitate în voce; și apoi a murit.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

50 Dar Isus, strigând din nou cu glas puternic, și-a dat duhul.

Onani mutuwo Koperani

Română Noul Testament Interconfesional 2009

50 Iisus a strigat iarăşi cu glas tare şi şi-a dat duhul.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

50 Isus a strigat iarăși cu glas tare și Și-a dat duhul.

Onani mutuwo Koperani




Matei 27:50
14 Mawu Ofanana  

După ce șasezeci și doi De săptămâni vor trece-apoi, Stârpit va fi unsul – îți zic – Și nu va mai avea nimic. Poporul unui domn apare Spre-a nimici cetatea-n care Locașul sfânt este aflat. Locașul nu va fi cruțat Și-apoi, sfârșitul ăstui loc Veni-va ca printr-un potop. Războiul este pregătit Să țină până la sfârșit. Alături lui, de-asemenea, Și pustiirea va ținea.


Pentru că Fiul omului S-a coborât din slava Lui, Nu ca vreun om să Îl slujească, Ci, dimpotrivă, să-i servească, Pe alții, El, murind apoi, Plătind astfel, să trăiți voi. Prin moartea Lui, răscumpărată, Umanitatea e iertată.”


I-au zis: „Stai! Să vedem, Ilie, De va veni să-L mântuiască!”


Dar El n-a vrut, ci-a mai strigat Odat’, și-apoi, Duhul Și-a dat.


Iisus, atuncea, a strigat: „Tată! Primește Duhul Meu! În a Ta mână, Îl las Eu!” După ce astfel a strigat, Domnul Iisus, Duhul, Și-a dat.


Eu sunt, adevărat vă spun, Păstorul – Păstorul cel bun – Care-și dă viața pentru oi.


Cum Mă cunoaște Tatăl Meu Și cum – pe Tatăl – Îl știu Eu.


Ostași-un băț – un ram adus, Dintr-un isop – și-n el, au pus, Iute-un burete, înmuiat Bine-n oțet, din vasu-aflat Acolo, pentru-așa ceva. A-nălțat bățul cineva, La gura lui Iisus, iar El,


Când a gustat oțetu-acel, Strigă: „Acum, totu-i sfârșit!”, A plecat capul și-a murit.


Fiindcă orice copilaș Este al sângelui părtaș – Și-al cărnii – tot așa, și El, Părtaș la ele-a fost astfel, Și-atunci, prin moarte, a putut, Ca pe cel care a avut Putere dar, asupra morții, Să-l nimicească, schimbând sorții. Pe diavol, El l-a nimicit


El este Cel ce S-a vădit Că, pe pământ, când a trăit – Deși aduse cereri multe Către Acel cari, să-L asculte, Putea mereu, cu lacrimi mari Și-asemeni, cu strigăte tari, Putând să fie izbăvit De moarte, că necontenit, Tatăl din cer L-a ascultat, Căci în evlavie-a umblat –


Cu-atât mai mult – neîndoios – Sângele Domnului Hristos Care, prin Duhul Cel de Sus, Pe Sine Însuși S-a adus Ca și o jertfă nepătată, Ce pentru Dumnezeu e dată, Va curăța, necontenit, Al vostru cuget – negreșit – De fapte moarte, ca apoi, Nestingheriți, să puteți voi, Numai pe viul Dumnezeu, În urmă, să-L slujiți, mereu!


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa