Matei 26:67 - Biblia în versuri 2014

⁶⁷ Astfel, Iisus a fost lăsat, Celor din sală; L-au scuipat Drept în obraz, L-au pălmuit Și-apoi, cu pumnii, L-au lovit,

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

⁶⁷ Atunci L-au scuipat în față și L-au lovit. Unii L-au pălmuit,

Biblia în Versiune Actualizată 2018

⁶⁷ Atunci L-au scuipat în față și L-au lovit cu pumnii. Apoi cei care Îl biciuiau,

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

⁶⁷ Atunci l-au scuipat în față și l-au lovit cu pumnii; alții l-au pălmuit,

Română Noul Testament Interconfesional 2009

⁶⁷ Atunci L-au scuipat în faţă, L-au bătut cu pumnii şi L-au pălmuit,

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

⁶⁷ Atunci, L-au scuipat în față, L-au bătut cu pumnii și L-au pălmuit,

Matei 26:67 Mawu Ofanana

1 Regi 22:24

Când Zedechia-a auzit Aceste vorbe, a venit La Mica și, plin de necaz, L-a pălmuit peste obraz. În urmă, el a glăsuit: „Spune-mi, pe unde a ieșit Duhul lui Dumnezeu, din mine, Ca să vorbească-apoi, cu tine?”

Isaia 50:6

Ci spatele Mi-am dăruit, La toți cei care M-au lovit; Obrajii mei, pradă, erau, A celor cari barba-Mi smulgeau. Am fost scuipat și ocărât De-aceia care M-au urât, Căci nu fug dinaintea lor, Să-Mi ascund fața, temător.

Isaia 52:14

După cum El Se dovedise O pricină ce-i îngrozise Pe mulți – căci fața ce-o avea Deosebită se vădea De-nfățișarea tuturor Feciorilor oamenilor, Fiind o față chinuită Și de dureri schimonosită –

Isaia 53:3

De oameni e disprețuit. Om al durerii S-a vădit, Cu chinurile învățat. Atât dispreț a îndurat, Încât nici măcar nu puteai Să Îl privești, ci-ți întorceai Privirea de la El, iar noi Nu L-am luat în seamă-apoi.

Ieremia 20:2

Lovindu-l pentru tot ce-a spus. Apoi, la poarta cea de sus – La Casa Domnului aflată, Drept „a lui Beniamin” chemată – L-a dus de l-a întemnițat Și în butuci el l-a legat.

Plângerile 3:30

Să-și dea, celui ce îl lovește, Obrazul și să cate iară, Ca să se sature de-ocară,

Plângerile 3:45

Că printre neamuri ne-ai făcut Ca de batjocură să fim, În orice loc noi ne găsim.

Miheia 5:1

„Tu, ceată a Sionului Te strânge, în cetatea lui! Strângeți dar, rândul, v-adunați, Căci noi suntem împresurați! Lovit în față e acel Ce-l judecă pe Israel! Cu o nuia, s-a pomenit, Peste obraz, că e lovit!

Numeri 12:14

Domnul l-a întrebat, îndată: „Dar dacă ar fi fost scuipată, De al ei tată, în obraz, Nu ar fi fost – în acest caz – Ea, șapte zile, de ocară? Scoate-o din tabără, afară, Și-nchisă are să rămână Acolo, timp de-o săptămână, Ea singură. Abia apoi, Primește-o-n tabără-napoi.”

Matei 26:68

Zicând: „Hristoase, prorocește! Cine e cel ce Te lovește?”

Matei 27:30

Apoi, în față Îl scuipau, Și-n cap, cu trestia-L loveau.

Matei 5:39

Eu zic: nu vă împotriviți Celui ce face rău, ci fiți Supuși, mereu; de te-a lovit Obrazul drept, e nimerit

Marcu 10:34

Ele au să-L batjocorească, Iar după ce-au să-L chinuiască, El, omorât, are să fie, Dar, în trei zile, o să-nvie.”

Marcu 14:65

Din sală, mulți au început Să-L scuipe. Unii L-au bătut Cu pumnii. Alții Îl loveau Și, „Prorocește!”, Îi strigau. După ce L-au batjocorit, Aprozi-n palme, L-au primit.

Marcu 15:19

În cap, c-o trestie-L loveau, De câte ori îngenuncheau În fața Lui. Când, în sfârșit,

Ioan 18:22

Atuncea, un aprod zelos, S-a ridicat, iute, de jos, Și, peste față, L-a lovit, Cu palma și-apoi I-a vorbit, Strigând înfuriat, de tot: „Cum poți, ca marelui preot, Să îi răspunzi, în acest fel?!”

Ioan 19:3

Și-apoi, în față-I, se-nchinau Și „Plecăciune” – Îi spuneau – „Mare-mpărat, peste Iudei!”, Iar fiecare dintre ei, Pe rând, cu palma, L-au lovit.

1 Corinteni 4:13

Și-n urmă, ne rugăm, smeriți, Pentru cei care se vădesc, Căci doar de rele, ne vorbesc. Noi am ajuns să fim priviți – Până acum – și socotiți Gunoi al lumii, fraților, Lepădătura tuturor.

Deuteronom 25:9

Atunci se va apropia Cumnata lui și o să-i ia Încălțămintea din picior – Acolo-n fața tuturor – Și-n urmă, pe al ei cumnat, În față îl va fi scuipat, Rostind apoi, în gura mare: „Așa se face celui care Nu îi ridică fratelui, Casa, în urma morții lui!”

Evrei 12:2

Mereu, cu ochii ațintiți, Spre Căpetenie, să fiți, Către Desăvârșirea care Credința tuturor o are, Adică la Hristos Iisus, Cari pentru ce-I fusese pus În față – pentru bucurie – A fost în stare ca să vie Aici, și cruce-a suferit, Rușinea a disprețuit Și-acuma, șade, tot mereu, La dreapta, lângă Dumnezeu, Unde chemat a fost să vie, Lângă-al Său scaun de domnie.