Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Matei 23:5 - Biblia în versuri 2014

5 Ale lor fapte sunt făcute, Numai pentru a fi văzute, De oameni. Hainele lor, toate, Au filacteriile late, Cu poale lungi și ciucuri mari.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

5 Toate faptele lor sunt făcute pentru a fi văzuți de oameni. Astfel, își fac filacterele largi și ciucurii lungi,

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

5 Fac totul în public, pentru a fi remarcați și apreciați de oameni. Își confecționează pergamente late cu versete din Scripturi și poartă haine prevăzute cu ciucuri lungi pe marginea de jos a acestora.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

5 Toate faptele lor le fac pentru a fi văzuți de oameni: își lărgesc filacterele și își lungesc ciucurii;

Onani mutuwo Koperani

Română Noul Testament Interconfesional 2009

5 Toate faptele lor le fac ca să fie văzuţi de oameni. Astfel, îşi fac filacteriile late şi poalele veşmintelor cu ciucuri lungi,

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

5 Toate faptele lor le fac pentru ca să fie văzuți de oameni. Astfel, își fac filacterele late, își fac poalele veșmintelor cu ciucuri lungi,

Onani mutuwo Koperani




Matei 23:5
20 Mawu Ofanana  

Adăugând: „Tu vei vedea Ce mare este râvna mea, Spre-a face voia Domnului.” El s-a urcat, în carul lui.


Un semn, pe mână să îți fie, Și ca un semn de amintire Pe frunte, în a ta privire. Astfel, legea lui Dumnezeu, Sub ochii tăi, va fi mereu. Numai așa, în gura ta, Întotdeauna, ea va sta, Căci din Egipt, cu brațu-I tare, Domnul v-a scos, pe fiecare.


Veghează dar, necontenit Să nu fii, cumva, părăsit De bunătate și credință. Păzește-le, cu sârguință. De gât, legate să îți fie, Pe tabla inimii le scrie!


Să-l cheme să se-nfățișeze, A șaptea zi, să-l cerceteze; Și dacă râia nu s-a-ntins Și dacă în al ei cuprins, Părul nu s-a îngălbenit Și dacă nu s-a adâncit Rana, în pielea celui care,


Dar o femeie a ieșit În drumul lor, și-a îndrăznit – După ce greu s-a strecurat Până când s-a apropiat – Ca mâna să își fi întins Și haina Lui s-o fi atins.


Dar, Domnul i-a privit și-a spus: „Voi, Fariseii, căutați, Neprihăniți, să v-arătați, ‘Naintea omului, mereu; Dar inimile, Dumnezeu Vi le cunoaște. Pot a spune, Că-n fața Lui, e-o urâciune Ceea ce omul a-nălțat.


Tot cărturarii sunt acei Care-nghit casa văduvei; De-ai lumii ochi, lungi rugăciuni, Rostesc, voind să pară buni. Vă spun dar, că a lor osândă E mare, și că stă la pândă.”


De El. Ei, însă, au iubit – Mai mult – doar slava omului, Decât pe cea a Domnului.


Cum credeți voi, care umblați Doar după slava ce vi-o dați Unii la alții, tot mereu? De ce, slava lui Dumnezeu, Nu încercați să o găsiți?


Cel ce vorbește, de la sine, Va căuta doar slava lui; Dar Cel ce-o cată pe-a Celui Cari L-a trimis, a arătat Că El este adevărat Și că-n lăuntrul Său, nu poate, Ca să se afle strâmbătate.


„Cuvintele ce le voi spune, În suflet, vreau ca să le-adune Azi, fiecare dintre voi. În inimi, le purtați apoi; Să le aveți, mereu, ‘nainte, Ca semn de-aducere aminte, Pe mâini și-n fața ochilor,


Pentru veșmântul folosit Drept haină pentru învelit, Tu, patru ciucuri, să-nsăilezi Și-apoi, la colțuri, să-i așezi.”


Un semn de-aducere aminte, Să-ți legi la mâini și înainte, Ca pe fruntarii, să le-așezi Între-ai tăi ochi, ca să le vezi.


E-adevărat, unii din ei, Din duh de ceartă – dragii mei – Și-mpinși de pizmă, au vorbit, Când, pe Hristos, ei L-au vestit; Dar alții, din bunăvoință, Mânați doar de a lor credință.


Din duh de ceartă – eu vă zic – Nimeni să nu facă nimic. Pentru o slavă ce se-arată A fi deșartă, niciodată, Nimica să nu faceți voi, Ci, în smerenie, mai apoi, Să îl privească fiecare, Pe altul, ca fiind mai mare.


Potrivnicul care, mereu, Mai sus de tot ce-i „Dumnezeu”, Vrea ca să fie înălțat Și peste tot ce-i arătat Vrednic a fi, de închinare. Din astă pricină, el are Să intre-n Templul Domnului, Ca să se-așeze-n locul Lui – Așa cum și-a dorit, mereu – Și să se dea, drept Dumnezeu.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa