Matei 22:11 - Biblia în versuri 2014

¹¹ Când împăratul a văzut Că totul s-a îndeplinit, Printre nuntași el a venit, Să-și vadă oaspeții chemați. Uimit, văzu-ntre invitați, Unul – la masă așezat – Fără însă a fi-mbrăcat Cu haina pentru nuntă. El A zis, către omul acel:

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

¹¹ Când a venit împăratul să-și vadă oaspeții, a observat acolo un om care nu se îmbrăcase în haină de nuntă

Biblia în Versiune Actualizată 2018

¹¹ Regele a intrat să își vadă oaspeții; și a observat acolo pe unul care nu era îmbrăcat cu haina de nuntă.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

¹¹ Când a intrat regele ca să-i vadă pe cei care stăteau la masă, a zărit acolo un om care nu era îmbrăcat cu haina de nuntă

Română Noul Testament Interconfesional 2009

¹¹ Regele a intrat să-şi vadă oaspeţii şi a zărit acolo un om care nu era îmbrăcat în haina de nuntă.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

¹¹ Împăratul a intrat să-și vadă oaspeții și a zărit acolo pe un om care nu era îmbrăcat în haina de nuntă.

Matei 22:11 Mawu Ofanana

2 Regi 10:22

Când aste lucruri le-a văzut, Iehu, la sine, l-a chemat Pe cel ce fosta-nsărcinat De a păzi odaia-n care Erau veșminte: „Fiecare Dintre cei cari în templu sânt, Au să primească un veșmânt. Scoate veșmintele, de-ndată! Câte o haină va fi dată La toți cei care îl slujesc Pe Bal, și-n templu, se găsesc.” Omul acela a făcut Așa precum i s-a cerut.

Isaia 52:1

„Sionule, trezește-te Și-apoi împodobește-te! Cetate sfântă, minunată – Ce ești Ierusalim chemată – Ia-ți haina cea strălucitoare Și straiul cel de sărbătoare! Căci nici un om ce-i necurat Sau nu e împrejur tăiat, În tine, nu va mai putea – De-acum – să intre și să stea.

Isaia 64:6

Toți am ajuns niște spurcați. Suntem cu toții, necurați. Despre-ale noastre fapte bune, Ajuns-am ca să putem spune Că sunt precum un strai mânjit. Ca frunzele ne-am ofilit Și de nelegiuiri apoi, Ca și de vânt duși suntem noi.

Plângerile 5:22

Oare, de tot ne-ai lepădat? Atât de mult, te-ai mâniat? Peste măsură, oare-apoi, Să Te fi supărat, pe noi?”

Țefania 1:12

Când vremea ‘ceea va veni, Atuncea Eu voi scormoni Ierusalimul vostru mare – În orice loc – cu felinare, Pentru că am să-i pedepsesc Pe toți cei cari se bizuiesc Pe ale lor drojdii și zic: „Nu se va întâmpla nimic, Căci Domnul, din înaltul Său, Nu face nici bine, nici rău!”

Matei 13:30

Vor crește dar, alăturea, Până la seceriș. Atunci, La lucrători, le dau porunci: „Întâi, neghină s-adunați. În snopi, doresc, să o legați, Pentru că-n foc o aruncăm; Iar grâul o să-l adunăm – Un bob, nu vom pierde, măcar – Și-l punem în al meu grânar.”

Matei 22:10

Robi-au plecat și-au împlinit Tot ce stăpânu-a poruncit – Și buni și răi, au adunat. Toți, în odaie, au intrat, Iar sala nunții s-a umplut.

Matei 3:12

În a Lui arie, e gata. În mână, își are lopata. Va curăța ogorul, iar Grâu-l va strânge în grânar, În timp ce pleava adunată, În flăcări fi-va aruncată.”

Romani 13:14

Acum, luați dar seama bine, Și îmbrăcați-vă frumos, În Domnul nost’, Iisus Hristos. Grijă, de-acum, dragii mei frați, Nu trebuie să mai purtați Față de firea pământească, Să nu-i treziți pofta firească.”

Romani 3:22

Ea e neprihănirea dată De Dumnezeu, și-i căpătată De către oamenii, de jos, Doar prin credința în Hristos. Ea-i, de la Dumnezeu, de sus, Și doar credința în Iisus, O va aduce, peste cel – Și celui care crede-n El – Fără nici o deosebire.

1 Corinteni 4:5

De-aceea, spun, dragii mei frați: Nimica, să nu judecați, Mai înainte ca să vie Al nostru Domn, care-o să știe Ca lucrurile nepătrunse Și-n întuneric bine-ascunse, Cum să le facă și să vină, Să se arete, în lumină. El va descoperi apoi, Și gândurile-ascunse-n voi, Iar de la Dumnezeu, să știți, Că laude, o să primiți.

2 Corinteni 5:3

Lucrul acesta, negreșit, Are să fie-nfăptuit, Dacă, atunci când, îmbrăcați, Urmăm a fi – dragii mei frați – N-avem ca, dezbrăcați apoi, Să fim găsiți, de-acest trup, noi.

Galateni 3:27

Câți, în Hristos, v-ați botezat, Toți, în Hristos, v-ați și-mbrăcat.

Efeseni 4:24

Iar omul nou, să îl luați, Cu el, ca să vă îmbrăcați; Căci omul nou este făcut În chipul, bine cunoscut, Cari este al lui Dumnezeu, Având sfințenia sa, mereu, Și o neprihănire-a lui, Ce-s ale adevărului.

Revelația 16:15

„Iată, ca și un hoț, vin Eu! Ferice de cei ce veghează Și, hainele, și le păstrează, Ca să nu li se vadă-apoi, Rușinea, căci rămas-au goi!”

Revelația 19:8

In alb, să-mbrace – a primit – Strălucitor, fin și curat. (Inul subțire a-nsemnat Faptele sfinților, vădite A fi, mereu, neprihănite.)

Revelația 2:23

Loviți, cu moartea, au să fie Copiii ei și o să știe Biserica, precum că „Eu Sunt Cel cari cercetez, mereu, Rărunchi și inimi”, iar apoi – Când am să Mă întorc, la voi – Răsplată-i dau, la fiecare, După ce fel de fapte are.

Revelația 3:18

Un sfat, îți dau, ia seama bine! Vino să cumperi, de la Mine, Aur curat, cari, negreșit, Prin foc ajuns-a curățit, Ca astfel să te-mbogățești. Vino, ca să îți târguiești Straiul cel alb și nepătat, Și-mbracă-te cu el, îndat’, S-ascunzi sub faldurile sale, Rușinea goliciunii tale. Și pentru ochii, ia-ți doctorie; Unge-i apoi – limpezi să fie – Căci numai astfel, vei putea, Cu claritate, a vedea.