Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Matei 21:41 - Biblia în versuri 2014

41 Ei au răspuns: „S-a-nfuriat: Pe ticăloși, el i-a tăiat, Iar via o dădu altui, Care, la vremea rodului, Îi va da dreptul cuvenit.”

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

41 Ei au răspuns: ‒ Pe răii aceia îi va nimici într-un mod cumplit, iar via o va arenda altor viticultori, care-i vor da roadele la vremea lor.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

41 Ei au răspuns: „Pe acei vinovați îi va distruge și va da via altora care îi vor oferi partea lui de struguri la vremea corespunzătoare.”

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

41 I-au zis: „Pe cei răi îi va ucide fără milă, iar via o va da în arendă altor viticultori, care îi vor da roadele la timpul cuvenit”.

Onani mutuwo Koperani

Română Noul Testament Interconfesional 2009

41 Ei I-au răspuns: „Pe nemernicii aceia îi va nimici fără milă şi via o va da altor viticultori care-i vor da recolta la vremea cuvenită.”

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

41 Ei I-au răspuns: „Pe ticăloșii aceia, ticălos îi va pierde, și via o va da altor vieri, care-i vor da roadele la vremea lor.”

Onani mutuwo Koperani




Matei 21:41
38 Mawu Ofanana  

Asemeni vaselor de lut Ce-au fost de un olar lucrate, Cu un toiag din fier făcut, Tu le vei sfărâma pe toate.”


Vă veți lăsa numele – voi – Ca un blestem, pentru acei Cari se vădesc aleși ai Mei, Și-anume: „Vă va omorî Domnul, când Se va pogorî”, Iar robilor Săi, de pe lume, El le va dărui alt nume.


După ce șasezeci și doi De săptămâni vor trece-apoi, Stârpit va fi unsul – îți zic – Și nu va mai avea nimic. Poporul unui domn apare Spre-a nimici cetatea-n care Locașul sfânt este aflat. Locașul nu va fi cruțat Și-apoi, sfârșitul ăstui loc Veni-va ca printr-un potop. Războiul este pregătit Să țină până la sfârșit. Alături lui, de-asemenea, Și pustiirea va ținea.


Țara are să se jelească Și au să se deosebească Familiile-n jalea lor. Familiile caselor Lui David, iată – negreșit – Se vor jeli deosebit. Altul va fi, în jalea lor – Atunci – glasul femeilor. Familia casei pe care Natan în stăpânire-o are Se va jeli deosebit. Femeile ei – negreșit – Altfel se vor jeli și ele, În zilele acelea grele.


Două treimi ajung să piară. Doar o treime va putea, Pe urmă, a mai rămânea.


Însă, la vremea rodului, Trimise robi, să i se dea Partea ce i se cuvenea, Din roade. Dar, robii trimiși


Acum, ce credeți că a zis Stăpânul, sau ce a făcut, Când aste lucruri, le-a văzut?”


De-aceea, a Lui Dumnezeu Împărăție – vă spun Eu – Că, de la voi, va fi luată Și altui neam îi va fi dată. De-acel neam fi-va prețuită, Căci va da roada cuvenită.


În a Lui arie, e gata. În mână, își are lopata. Va curăța ogorul, iar Grâu-l va strânge în grânar, În timp ce pleava adunată, În flăcări fi-va aruncată.”


Pe-acei vieri, el i-a tăiat, Iar via, altora, le-a dat.” Când vorbele I-au auzit, Ei, „Nicidecum!” au și rostit.


Petru, atunci, când a văzut Că multă vorbă s-a iscat, Se ridică și-a cuvântat: „Iată, dragi frați, cuvântul meu: De-un timp încoace, Dumnezeu, Știți că alegere-ntre voi Făcut-a, chiar aici, la noi, Ca Neamurile câte sânt, Al Evangheliei cuvânt, Să-l poată auzi, prin mine, Și să îl creadă. Știți prea bine


Și în batjocură-l luau. Pavel, atunci, și-a scuturat Haina, de praf, și-a cuvântat: „Al vostru sânge o să cadă, Pe capul vostru. Să se vadă Că sunt curat! De-acum, mereu, La Neamuri, mă voi duce eu.”


Acum dar, voi așa să știți: Că mântuirea arătată, De Dumnezeu, e ascultată De către Neamuri.” A sfârșit


Tatăl lui Publius se zbătea Bolnav, în pat, căci suferea De friguri și de urdinare. Pavel, la patul celui care Bolea, s-a dus și s-a rugat, Iar după ce și-a așezat, În urmă, mâinile, pe el, S-a vindecat bolnavu-acel.


Căci nu ne lasă să vorbim, La Neamuri, să le-mpărtășim Vestea prin care-ntreaga fire Primește-acuma, mântuire. Prin ceea ce au săvârșit, Ei, soarta, și-au pecetluit Și-acuma, îi apasă greu, Mânia, de la Dumnezeu.


Luați seama ca, nu cumva, Să îndrăznească cineva, Să nu-l asculte pe Cel care Vorbește, azi, la fiecare! Pentru că dacă n-au scăpat Acei ce nu L-au ascultat Pe Cel cari, pe pământ, vorbea, Cu-atât mai mult, nu vom putea, Scăpare, să avem nici noi, Dacă ne-ntoarcem înapoi, De la Acel ce-n cer vorbește


Atunci, noi cum vom fi scăpat, Când arătăm doar nepăsare, Față de mântuirea care, După ce-ntâi a fost vestită De Domnul, e adeverită De cei care au auzit-o,


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa