Matei 2:11 - Biblia în versuri 201411 Steaua, iar magii au intrat Și Pruncului s-au închinat. Apoi, ei – față de Maria – Au scos de la chimir tămâia, Smirna și aurul avut, Și-un dar, Pruncului, I-au făcut. Onani mutuwoMabaibulo enansoNoua Traducere Românească11 Când au intrat în casă și L-au văzut pe Copilaș împreună cu Maria, mama Lui, s-au aruncat la pământ, închinându-se înaintea Lui. Ei și-au deschis cuferele și I-au oferit daruri: aur, tămâie scumpă și smirnă. Onani mutuwoBiblia în Versiune Actualizată 201811 Când au ajuns la destinație, au intrat în casa în care au găsit Copilul împreună cu Maria – mama Sa. S-au închinat înaintea Lui aplecându-se până la pământ. Apoi și-au deschis cutiile cu comori și I-au oferit cadouri: aur, tămâie și smirnă. Onani mutuwoVersiunea Biblia Romano-Catolică 202011 Și, intrând în casă, au văzut copilul împreună cu Maria, mama lui. Apoi, căzând [la pământ], l-au adorat și, deschizând tezaurele lor, i-au oferit daruri: aur, tămâie și smirnă. Onani mutuwoRomână Noul Testament Interconfesional 200911 Au intrat în casă, L-au văzut pe prunc împreună cu Maria, mama Lui, şi plecându-se până la pământ I s-au închinat. Şi-au deschis sipetele şi I-au dat în dar: aur, tămâie şi smirnă. Onani mutuwoBiblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu11 Au intrat în casă, au văzut Pruncul cu Maria, mama Lui, s-au aruncat cu fața la pământ și I s-au închinat; apoi și-au deschis vistieriile și I-au adus daruri: aur, tămâie și smirnă. Onani mutuwo |
„Pe ai tăi oameni, îi vei pune Ca mirodenii să adune. Apoi, din smirna de la ei, Cinci sute sicli ai să iei. Smirna va fi foarte curată. Din scorțișoara adunată, Doar jumătate să iei – deci, Doar două sute și cincizeci De sicli vei lua din ea; Din trestie – asemenea – Să iei aceiași cantitate. Iar cele două, adunate – Deci trestie și scorțișoare – Trebuie-a fi mirositoare.
Adus, când fi-va, înainte – Pentru aducere aminte – Un pumn, din floarea de făină, Să ia preotul și să vină Ca s-o arunce pe altar, Unde va arde acest dar, Cari, întâi, fost-a pregătit Cu untdelemnul dăruit Și cu tămâia ce o are. Darul acesta de mâncare – Cari Domnului I s-a făcut – Este de un miros plăcut.
Iată că de la răsărit Și-apoi până la asfințit, Mare Se-arată al Meu Nume Și, pretutindenea în lume, Tămâie, oamenii jertfesc Și al Meu Nume Îl cinstesc Cu daruri de mâncare date Ce se vădesc a fi curate, Căci mare e Numele Meu, Între popoare, tot mereu” – A cuvântat Acel pe care, Drept Domn al ei, oștirea-L are.
Iar Nicodim, iute-a adus Un fel de-amestec aromat, Ce-l foloseau la-mbălsămat. Această amestecătură – Pe care, cei doi o avură – Era aproape către-o sută De litri și era făcută Din smirnă și aloe, care Se foloseau la-nmormântare. Pe acest om – pe Nicodim – La începuturi, îl găsim, Noaptea, când – pe ascuns – mergea Și, cu Iisus, se întâlnea.
Atunci, în mare grabă – eu – Jos, la pământ, m-am aruncat, Vrând, lui, să mă închin, îndat’. Dar el mi-a zis: „Să te ferești, Așa ceva, să făptuiești! Un lucru vreau, să îl știi bine: Și eu sunt slujitor, ca tine – Ca ai tăi frați – și ne-ndoios, Țin mărturia lui Hristos. Lui Dumnezeu, necontenit, Să te închini tu, negreșit! (Căci duh este – de prorocire – A lui Iisus mărturisire.)”
Făpturile acolo-aflate, Cari patru-n număr sunt, de toate, Precum și toți bătrâni-acei, Cari douăzeci și patru-s ei, Jos, la pământ, s-au aruncat, În fața Mielului, de-ndat’, Ținând, în mână, alăute Și-având potirele umplute, Doar cu tămâie, căci în ele – Deci în potirele acele – Sunt rugăciunile ținute, Care, de sfinți, au fost făcute. Potirele acestea toate, Numai din aur sunt lucrate.