Matei 18:25 - Biblia în versuri 2014

²⁵ Robul acel, năpăstuit, Căci n-avea bani. A poruncit Stăpânul, ca vândut să fie, Pentru această datorie, Tot ce avea robul acel: Copii, nevastă și pe el.

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

²⁵ Dar fiindcă nu avea cu ce să plătească, stăpânul a poruncit să fie vândut el, soția lui, copiii lui și tot ce avea, pentru a fi plătită datoria.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

²⁵ Pentru că el nu avea posibilitatea să îi restituie, stăpânul a ordonat ca datoria să îi fie achitată vânzându-l împreună cu: soția lui, copiii lui și averea pe care o avea.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

²⁵ Întrucât nu avea să-i restituie, stăpânul a poruncit să fie vânduți el, soția, copiii și tot ce avea și să achite [datoria].

Română Noul Testament Interconfesional 2009

²⁵ Fiindcă el n-avea cu ce plăti, stăpânul lui a poruncit să-l vândă pe el, pe soţia lui, pe copiii lui şi tot ce avea şi să se plătească datoria.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

²⁵ Fiindcă el n-avea cu ce plăti, stăpânul lui a poruncit să-l vândă pe el, pe nevasta lui, pe copiii lui și tot ce avea, și să se plătească datoria.

Matei 18:25 Mawu Ofanana

2 Regi 4:1

Fiii prorocilor aveau Neveste, care-i însoțeau. Atuncea, una din femei A alergat la Elisei Și-i spuse: „Iată, soțul meu Pierita-n luptă și-astfel, eu Sunt singură, cu doi copii. Află acum că ai mei fii – Foarte curând – vor fi luați Și-n sclavi, în urmă, transformați, De cel care l-a-mprumutat – Pe când trăia – pe-al meu bărbat! Mai află dar, că omul meu Teamă avea, de Dumnezeu.”

Neemia 5:5

Cu toate-acestea, iată, noi – Ca ai noști’ frați – suntem apoi. Copiii noștri – negreșit – Ca și ai lor s-au dovedit. Suntem, cu toții, la robie. La fel ajuns-au ca să fie Copiii pe care-i avem. Fără putere, noi suntem, Căci viile ce le aveam Și-ogoarele ce le lucram Nu-s ale noastre, nicidecum, Ci-s ale altora acum.”

Neemia 5:8

Și am vorbit astfel, apoi: „Iată, pe frații voștri, noi – Știți bine – i-am răscumpărat, Căci pe la neamuri s-au aflat A fi vânduți. Deci fiecare, După puterea ce o are, Răscumpărat-a pe acei Care se dovedeau Iudei. Acum, voi iarăși încercați Să-i vindeți pe ai voștri frați? Și cui să-i vindeți, mai apoi, Căci vreți să-i cumpărați chiar voi?” Ei n-au putut ca să-mi răspundă, Vrând – de rușine – să se-ascundă Din față-mi. Eu le-am zis apoi:

Exodul 21:2

De cumpăra-va cineva, Un rob, care-i evreu, cumva, Doar șase ani, rob să îl țină. Când anul șapte va să vină, Va trebui să-l slobozească, Fără ca robul să plătească Ceva, ca drept despăgubire.

Exodul 22:3

Dar dacă zorii s-au ivit Și soarele a răsărit, Atuncea este vinovat, Pentru că viața i-a luat. Hoțul ce-i prins va da apoi, Ce datorează, înapoi. De nu are nimic de dat, Ca rob să-l vinzi. Prețul luat, Răscumpărare să îi fie Apoi, pentru a lui hoție.

Isaia 50:1

„Așa vorbește Domnul: „Oare, Unde e cartea cea pe care, Spre despărțire-am întocmit-o, Atuncea când am izgonit-o Pe mama voastră? Spuneți voi, La cine v-am vândut apoi, Pentru că M-am împrumutat? Vedeți? Din pricini de păcat, Ați fost vânduți căci negreșit, Pentru că ați păcătuit Am izgonit – de bună seamă – Pe cea care vă este mamă.

Levitic 25:39

Când al tău frate – lângă tine – Va sărăci și-n urmă vine Să ți se vândă, să nu-l pui Să-ți facă munca robului.

Matei 18:24

Unul din robi îi datora, În galbeni, zece mii. Era

Luca 7:42

Ei n-aveau bani, și-atuncea dar, Omul – de plată – i-a scutit. Deci, ce crezi, cine l-a iubit – Dintre datornicii acei – Mai mult, pe cămătar? Ei? Ei?”