Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Matei 18:24 - Biblia în versuri 2014

24 Unul din robi îi datora, În galbeni, zece mii. Era

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

24 Când a început să facă socotelile, a fost adus la el unul care-i datora zece mii de talanți.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

24 A început să calculeze; și i-au prezentat cazul unuia care îi era dator zece mii de talanți.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

24 Când a început să ceară [conturile], i-a fost prezentat unul care îi datora zece mii de talànți.

Onani mutuwo Koperani

Română Noul Testament Interconfesional 2009

24 A început să facă socoteala şi i-au adus pe unul care îi datora zece mii de galbeni.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

24 A început să facă socoteala și i-au adus pe unul care îi datora zece mii de galbeni.

Onani mutuwo Koperani




Matei 18:24
17 Mawu Ofanana  

„Fie și-așa!” – a glăsuit Sluga lui Iosif. „Iată, eu Iau pe acel – ca rob al meu – La care-acum, va fi găsit Paharul, cum s-a poruncit. Ceilalți, veți fi nevinovați, Putând acasă să plecați!”


Au dat deci, pentru Casa Lui, Cinci mii talanți ce s-au luat Numai din aurul curat; Darici, la zece mii, au dus; De-asemenea, au mai adus Argint, care-n talanți s-a dat Și zece mii a numărat. În acea zi, de bună seamă, Dată a fost multă aramă. Talanți-aramei se vădeau Că optsprezece mii erau; O sută mii s-au arătat Talanții ce, din fier, s-au dat.


Zicând: „O Doamne, sunt uimit De cele ce le-am auzit Și-acuma iată, mi-e rușine Să-mi ridic fața către Tine, Pentru că răul săvârșit, De-al meu popor, s-a înmulțit Și pân’ la cer au răzbătut Greșelile ce le-am făcut.


Fărădelegea mea, mereu, De-asupra-i, peste capul meu Și precum o povară grea, Neîncetat m-apasă ea.


Doar relele mă împresoară, Pedepsele mă înconjoară Căci m-a ajuns și m-a lovit Păcatul ce l-am săvârșit. Multe sunt ele – de socot – Și să le sufăr, nu mai pot. Ele mai multe s-au vădit, Decât e părul răsărit Pe al meu cap. Ele îndoaie Inima mea și o înmoaie.


„Căci de aceea, cum v-am spus, A cerului Împărăție, Asemănată o să fie, Cu-n împărat, care-a venit Și cu-ai lui robi s-a socotit.


Robul acel, năpăstuit, Căci n-avea bani. A poruncit Stăpânul, ca vândut să fie, Pentru această datorie, Tot ce avea robul acel: Copii, nevastă și pe el.


Întâi – talanți – cinci, unuia; Iar doi îi dete altuia. Doar un talant, numai, i-a dat Unui alt rob, și a plecat.


Cel care cinci bani a primit, Repede foarte, i-a-nmulțit, Făcând negoț. A câștigat Alți cinci talanți. Cel ce-a luat


Cel care cinci bani a primit, Cu încă cinci a mai venit. Pe toți, pe masă, el i-a pus Și-apoi stăpânului i-a spus: „Doamne, cinci mi-ai încredințat. Eu, încă cinci, am câștigat.”


Cel care doi bani a primit, Cu încă doi a mai venit. Pe toți, pe masă, el i-a pus Și-apoi stăpânului i-a spus: „Doamne, doi mi-ai încredințat. Eu, încă doi, am câștigat.”


Cel care-un ban doar a primit, Cu-acel talant a revenit Și-a zis: „Doamne, eu am văzut Că ești om aspru. Am știut Că seceri, dar n-ai semănat, Și strângi făr’ să fi vânturat.


Cei optsprezece inși apoi, Peste cari, turnul a căzut, Din Siloam – cum ați văzut – Încât, cu toții au pierit, Mai mult oare-au păcătuit, Decât acei, pe care-i știm, Că-s astăzi, în Ierusalim?


Pe gânduri, mult, el n-a mai stat, Ci-n mare grabă, a chemat Pe toți datornicii, pe care, Știa că-al său stăpân îi are. Primul datornic a venit, Iar el, privindu-l, i-a vorbit: „Acuma, eu voiesc să-mi spui, Cât datorezi stăpânului? Ce scriu, în catastiful meu?”


Un altul, astfel, a vorbit: „Ce ai, stăpânului, de dat?” „Eu, grâu am de înapoiat – O sută de măsuri.” „Grâu deci; Te sfătuiesc, să scrii optzeci.”


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa