Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Matei 16:23 - Biblia în versuri 2014

23 Iisus a zis: „Napoia Mea, Satano! Căci a ta vorbire, O piatră-Mi e, de poticnire. Aceste gânduri, îți spun Eu, Că nu vin de la Dumnezeu, Ci sunt de-ale oamenilor.”

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

23 Dar Isus S-a întors și i-a zis lui Petru: ‒ Pleacă! Înapoia Mea, Satan! Tu ești o cauză de păcătuire pentru Mine, căci nu te gândești la lucrurile lui Dumnezeu, ci la lucrurile oamenilor.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

23 Dar Isus S-a întors și a zis lui Petru: „La spatele Meu, Satan! Tu reprezinți o mare dificultate pentru Mine! Gândurile tale, Petru, nu coincid cu cele ale lui Dumnezeu. Sunt doar gânduri omenești.”

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

23 Dar el, întorcându-se, i-a spus lui Petru: „Mergi în urma mea, Satană! Tu ești o piatră de poticnire pentru mine, pentru că nu te gândești la cele ale lui Dumnezeu, ci la cele ale oamenilor”.

Onani mutuwo Koperani

Română Noul Testament Interconfesional 2009

23 Dar Iisus s-a întors şi i-a zis lui Petru: „Înapoia mea, Satano! Tu eşti o piatră de poticnire pentru Mine! Căci gândurile tale nu sunt gândurile lui Dumnezeu, ci gânduri de-ale oamenilor.”

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

23 Dar Isus S-a întors și a zis lui Petru: „Înapoia Mea, Satano, tu ești o piatră de poticnire pentru Mine! Căci gândurile tale nu sunt gândurile lui Dumnezeu, ci gânduri de ale oamenilor.”

Onani mutuwo Koperani




Matei 16:23
19 Mawu Ofanana  

Apoi se-ntoarse către om: „Fiindcă ai mâncat din pom Și de femeie-ai ascultat, Pământul este blestemat Din vina ta! Să îl muncești! Cât vei trăi, să te trudești!


David, spre slujitorul lui, Se-ntoarse și îi zise-apoi: „Dar ce am, oare, eu cu voi, Fii ai Țeruiei? De ce-mi stați, Azi, împotrivă-mi adunați? Trebuie-n Israel, cumva, Să moară, astăzi, cineva? Neștiutor mă dovedesc, Încât nu știu să-mpărățesc, Acuma, peste Israel?”


Pe Israel, s-a mâniat Satana și l-a ațâțat Pe David, care s-a gândit Precum că este potrivit Să facă o numărătoare Să știe dar, câți oameni are, Cât e de mare Israel.


Atuncea, pe acest pământ, El vă va fi un locaș sfânt, Dar și piatră de poticnire Și stâncă de păcătuire A caselor cele pe care Neamul lui Israel le are! Un laț, astfel, El o să fie Și-asemenea o cursă vie, Pentru cei care se vădesc Că în Ierusalim sosesc!


Petru, deoparte, L-a luat Și-a început de L-a mustrat: „Să Te ferească Dumnezeu De rău-acesta, tot mereu! Să Te păzești – atât aș vrea!”


În fundul mării. Lume, vai! Vai, pentru că tu multe ai, Prilejuri de păcătuire, Căci așa este a ta fire. Dar vai de acel om, prin care, Păcatul, drum, în lume-și are.


„Satano, piei!” – Iisus i-a zis – „Căci iată ce mai este scris: „Lui Dumnezeu să Îi slujești, În fața Lui să te smerești Și să te-nchini doar Domnului!”


El, pe discipoli, i-a privit Și-apoi, lui Petru, i-a vorbit: „Satano! Înapoia Mea! Căci gândurile acestea Nu sunt spre lucrul Domnului, Ci-s către lucrul omului!”


„Napoia Mea” – Iisus i-a zis – „Satano! Pentru că e scris: „Să te închini doar Domnului Și să-I slujești, mereu, doar Lui!”


Iisus, atuncea, le-a vorbit: „Pe voi – cei doisprezece – Eu V-am adunat, în jurul Meu. Deși-am știut bine ce fac, Totuși, unul – din voi – e drac.”


„Deci haideți ca să încercăm, Pe alții, să nu-i judecăm. Mai bine e, dragii mei frați, Ca voi, atenți, să judecați, Mereu, ceea ce săvârșiți Voi înșivă, ca să nu fiți O piatră pentru poticnire – Prilejul de păcătuire – Pentru al vostru frate, care Nu este ca și voi de tare.


E bine, carne – dacă vrei – Să nu mănânci, și să nu bei Nici vinuri, ci să te ferești Și, ne-ncetat, să te păzești De orice lucru care, rău, Este văzut, de frate’ tău, Fiind prilej de poticnire, Sau de cădere, ori slăbire.


Pierzarea e al lor sfârșit, Iar pântecele – negreșit – Le este singur dumnezeu; Rușinea-i slava lor, mereu, Iar gândurile lor le sânt, La lucruri doar, de pe pământ.


Gândiți-vă, neîncetat, La lucruri care-n ceruri sânt, Și nu la care-s pe pământ,


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa