Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Matei 15:31 - Biblia în versuri 2014

31 Gloatele-acelea s-au mirat, Văzând că muți-acum vorbesc, Că ciungii se-nsănătoșesc, Că șchiopii nu mai șchiopătează, Iar orbii pot și ei să vază. Atunci, întreg poporu-acel Slăvi, pe al lui Israel Sfânt Dumnezeu. La El, Iisus,

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

31 astfel că mulțimea a rămas uimită văzând că muții vorbesc, cei schilozi se însănătoșesc, cei ologi umblă, iar cei orbi văd. Și L-au glorificat pe Dumnezeul lui Israel.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

31 Oamenii se mirau când au văzut că muții vorbesc, infirmii se fac sănătoși, șchiopii umblă și orbii văd. În consecință, glorificau pe Dumnezeul lui Israel.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

31 așa încât uimea mulțimea care vedea muții vorbind, invalizii sănătoși, șchiopii mergând și orbii văzând. Și îl glorificau pe Dumnezeul lui Israél.

Onani mutuwo Koperani

Română Noul Testament Interconfesional 2009

31 Iar mulţimile se mirau văzând că muţii vorbesc, ciungii se vindecă, şchiopii umblă şi orbii văd. Şi slăveau pe Dumnezeul lui Israel.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

31 așa că noroadele se mirau când au văzut că muții vorbesc, ciungii se însănătoșesc, șchiopii umblă și orbii văd; și slăveau pe Dumnezeul lui Israel.

Onani mutuwo Koperani




Matei 15:31
23 Mawu Ofanana  

De-acum, ești „Israel” numit. Numele-acesta, l-ai primit Când tu, cu Domnul, ai luptat, Cu oamenii, și-ai câștigat! Iată ce nume ți-am dat eu: „Cel ce-a luptat cu Dumnezeu.”


Iacov, altar, a ridicat Și „El-Elohe-Israel” Îi spuse-altarului acel. Iată dar sensul numelui: „Domnul e Dumnezeul lui Israel”. Asta e la fel Cu „El-Elohe-Israel”.


Mă cheamă dar, când te găsești În strâmtorare. Atunci Eu Te izbăvesc, iar tu, mereu, Ai să Mă proslăvești pe Mine, Căci iarăși îți va merge bine!


Cel care, mulțumire, știe – Drept jertfă – să-Mi aducă Mie, Acela doar Mă proslăvește. Doar omul care își păzește Cărarea, parte va avea Să vadă mântuirea Mea.”


Oameni-aceia L-au văzut Pe Dumnezeu. El a avut Atunci, sub ale Lui picioare, Ceva la fel ca o lucrare Ce din safir părea să fie Și care era străvezie, Precum e chipul cerului Ziua, în curăția lui.


Noroadele s-au adunat, În jurul Lui, și au adus Bolnavi-n față-I de i-au pus. Erau acolo foarte mulți: Și șchiopi și orbi, și ciungi și muți. Iisus, pe toți, i-a vindecat.


Acum, de mâna ta te face – Sau de piciorul nu-ți dă pace, Ducându-te înspre păcat – Le taie, ca să fii salvat. Mai bine șchiop și ciung în viață Și nu-ntreg în a morții față.


Vreo câțiva orbi și șchiopi, apoi, La El, în Templu, au intrat. Iisus, pe toți, i-a vindecat.


Când a sfârșit – uimit, Iisus, De ale lui vorbe – a spus: „Mă miră că e cu putință, Să aibă o așa credință, Omul acesta. Ca la el, N-am întâlnit, în Israel.


Orbii abia L-au părăsit, Când I-au adus un îndrăcit. Omul acela, mut fusese,


Dar după ce Iisus scosese Dracul, din el, omu-a vorbit. Lumea, care l-a auzit, S-a minunat privind la el Și-a zis: „Nicicând, în Israel, Așa ceva, n-am pomenit!”


Văzu acea minune mare, Speriată de puterea Lui, Slăvi Numele Domnului.


Și du-te-acasă!” Imediat, Ologul s-a-nsănătoșit, Și-a luat patul și, grăbit, Pleacă spre casa lui, îndat’. Lumea, văzând ce s-a-ntâmplat – Minunea ce s-a săvârșit – O mare spaimă, a simțit Și-uimită, de puterea Lui, Slăvi Numele Domnului.


Cei ce-au văzut, uimiți erau, Peste măsură, și ziceau: „Prin vorbă, sau mâna de-Și pune, Toate le face de minune: Surzii auzu-și dobândesc, Cei ce-au fost muți, acum vorbesc.”


Când mâna ta, s-a întâmplat, Ca să te vâre în păcat, Taie-o! Căci este mult mai bine, Chiar ciung, în viață, pentru tine, Decât cu două mâini să cazi Și-n al gheenei foc să arzi,


Ci când, o masă, dăruiești, Grijă să ai, ca să poftești Schilozi, șchiopi, orbi. Așa e bine


Robul veni, precum s-a dus, Și, tot, stăpânului, i-a spus. Stăpânul s-a înfuriat Și-a zis, robului: „Imediat, Pe ulițe, ai să te duci, Și în piețe: îmi aduci, Acum, la masă, pe săraci, Pe ciungi, orbi, șchiopi! Așa să faci!”


Orbul, pe loc, și-a căpătat Vederea și-apoi, L-a urmat, Pe Domnul, lăudând mereu – Și proslăvind – pe Dumnezeu. Norodul care a văzut, Toate câte s-au petrecut – Cum orbul fost-a vindecat – Pe Dumnezeu, L-a lăudat.


Mulțimea s-a înspăimântat, Pe Dumnezeu L-a lăudat Spunând: „Azi, marele proroc Este cu noi, în acest loc, Căci Dumnezeu La înălțat, Acuma, când ne-a cercetat.”


Când Fariseii l-au chemat, Pe orbul ce-a fost vindecat, I-au zis: „Slavă, lui Dumnezeu, De-acuma, să Îi dai, mereu! Cel ce te-a vindecat, pe tine, E-un păcătos, știm foarte bine.”


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa