Matei 14:5 - Biblia în versuri 2014

⁵ Irod, de-aceea, să-l omoare, Ar fi dorit, dar se temea De-ntreg norodul ce credea Cum că Ioan e proroc mare.

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

⁵ Irod ar fi vrut să-l omoare, dar se temea de mulțime, pentru că oamenii îl considerau pe Ioan un profet.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

⁵ Irod a vrut să îl omoare; dar îi era frică de reacția poporului care considera că Ioan este un profet.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

⁵ Deși voia să-l ucidă, se temea de mulțime, pentru că îl considera ca profet.

Română Noul Testament Interconfesional 2009

⁵ Irod ar fi vrut să-l omoare, dar se temea de popor, fiindcă poporul îl privea pe Ioan ca pe un profet.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

⁵ Irod ar fi vrut să-l omoare, dar se temea de norod, pentru că norodul privea pe Ioan ca pe un proroc.

Matei 14:5 Mawu Ofanana

Ieremia 26:21

Când Ioiachim, cu-aceia cari, Peste popor erau mai mari Și-ai săi viteji au auzit Cuvintele ce le-a rostit Urie-atunci, au căutat Motiv ca să-l omoare-ndat’. Dar Urie a auzit De ceea ce ei au urzit Și spre Egipt grabnic s-a dus, Unde la adăpost s-a pus.

Matei 11:9

Atunci, de ce-ați ieșit? Ce vreți? Oare-un proroc vreți să vedeți? Așa e. Cel din acest loc, Mai mult e decât un proroc!

Matei 21:26

Că gloata l-a crezut proroc Pe-acel Ioan. Deci, nu e loc, Să spunem că botezul lui Vine din partea omului.

Matei 21:32

Ioan, știți bine, a venit La voi, umil, blând și smerit, Urmând calea neprihănirii. L-ați ați auzit, însă, voi – zbirii! – Nu l-ați crezut. Cuvintele, I le-au crezut doar curvele Și vameșii. Chiar de-ați privit Aceste lucruri, nu-ați voit Să vă întoarceți înapoi, Crezându-l pe Ioan apoi.”

Luca 20:6

Acum, cu toții am văzut, Că lumea l-a crezut proroc, Pe-acel Ioan. Deci, nu e loc, Să spunem, că botezul lui, Vine din partea omului, Pentru că gloata asta toată, Cu pietre, are să ne bată, Până pierim.” Ei au găsit,

Fapte 4:21

Atuncea, i-au amenințat Și-apoi, să plece, i-au lăsat, Căci nu puteau să-i pedepsească, Să nu cumva să se stârnească Noroadele, care – mirate De lucrurile întâmplate – Îl lăudau pe Dumnezeu Și slavă-I aduceau mereu.

Fapte 5:26

Când căpitanul Templului Auzi spusa omului, Luă aprozii și s-a dus, De pe apostoli, i-a adus, Dar nu cu sila, căci erau Înspăimântați și se temeau De gloatele furioase, care Puteau, cu pietre, să-i omoare.