Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Marcu 9:44 - Biblia în versuri 2014

44 Unde nici viermele nu moare, Nici flacăra dogoritoare A focului, nu se va stinge.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

44 unde viermele lor nu moare, iar focul nu se stinge.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

44 și nici viermele lor nu moare în timp ce focul persistă].

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

44 .

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

44 unde viermele lor nu moare și focul nu se stinge.

Onani mutuwo Koperani




Marcu 9:44
13 Mawu Ofanana  

Cei păcătoși sunt îngroziți, Iar cei ce sunt nelegiuiți Și în Sion sunt așezați, De-un tremur fost-au apucați Și-au întrebat, speriați, apoi: „Dar cine, oare, dintre noi, Poate să stea, biruitor, Lângă un foc mistuitor?” „Sau cine, oare, dintre noi, Poate ca să rămână-apoi, Lângă acest foc, care – iată – Flacără veșnică se-arată?”


„Când vor ieși, îi vor vedea Pe cei cari înaintea Mea S-au răsculat, cum au pierit. Viermele ce i-a mistuit Nu va muri; nici focu-n care Arde-vor ei, fără-ncetare, Nu se va stinge niciodată. O pricină de groază – iată – Ajunge-vor ei ca să fie, Pentru orice făptură vie.”


Către acei care-au să fie La stânga, zice-va: „Plecați – Voi – de la Mine, blestemați! Locul pe care îl aveți, E-n focul veșnic! Vă duceți! L-am pregătit diavolului, Vouă și îngerilor lui!


Aceștia fi-vor pedepsiți În veci, iar cei neprihăniți, Din viața lor vremelnică, Vor trece-n viața veșnică.”


În a Lui arie, e gata. În mână, își are lopata. Va curăța ogorul, iar Grâu-l va strânge în grânar, În timp ce pleava adunată, În flăcări fi-va aruncată.”


Când mâna ta, s-a întâmplat, Ca să te vâre în păcat, Taie-o! Căci este mult mai bine, Chiar ciung, în viață, pentru tine, Decât cu două mâini să cazi Și-n al gheenei foc să arzi,


Piciorul, dacă te împinge, Făcându-te ca în păcat S-aluneci, taie-l imediat! Pentru că este mult mai bine, Chiar șchiop, în viață, pentru tine, Decât întreg s-ajungi să cazi În al gheenei foc să arzi,


Unde nici viermele nu moare, Iar flacăra dogoritoare Nu se va stinge niciodat’.


Parte-au să aibă – dragii mei – De o pedeapsă foarte mare, Cari este-o veșnică pierzare Din fața slavei Domnului, Precum și de la fața Lui,


Va bea vinul mâniei, care, Al nostru Dumnezeu îl are. Vinul acesta-i va fi dat Să-l beie, neamestecat – În cupa Sa, pentru mânie – Și chinuit are să fie, În flacăra unui foc mare Și în pucioasa arzătoare, Aflate-n fața Mielului Și-a sfinților îngeri, ai Lui.


Iar diavolul cari i-a-nșelat, A fost, pe dată, aruncat, În iazul cel de foc, în care, Pucioasă e, unde își are Fiara un loc – neîndoios – Și cu prorocul mincinos. Acolo, fi-vor chinuiți Și au să fie-n veci munciți.


Oricine, scris, n-a fost găsit În cartea vieții, negreșit, A fost, îndată, aruncat, În iazul cel, „de foc”, chemat.”


Dar cei curvari, sau cei fricoși, Ori ucigași, necredincioși, Precum și toți aceia care Aduc, la idoli, închinare, Sau vrăjitori, ori mincinoși, Sau cei ce se vădesc scârboși, Au parte de-un anume loc: Acela-i iazul cel de foc. A doua moarte – negreșit – Vor avea ei, de moștenit.”


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa