Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Marcu 9:12 - Biblia în versuri 2014

12 Iisus a zis: „E-adevărat, Că de Ilie, așezat, Va trebui – totul – să fie; Și tot așa Scriptura scrie, Că fi-va Fiul omului, Deposedat de slava Lui, Batjocorit și defăimat, De suferințe încercat.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

12 El le-a răspuns: ‒ Într-adevăr, Ilie vine primul pentru a reașeza toate lucrurile. Totuși, cum de este scris despre Fiul Omului că El trebuie să sufere multe și să fie disprețuit?

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

12 El le-a răspuns: „Este adevărat că Ilie va veni înainte să se întâmple o serie de lucruri și va restabili totul. Aceste evenimente au fost prezise, așa cum și despre Fiul Omului s-au făcut preziceri care au rămas înregistrate în scris. În legătură cu El se spune că va suporta multe suferințe și că va fi calomniat.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

12 El le-a zis: „Într-adevăr, întâi va veni Ilíe și va restabili toate. Dar cum de este scris despre Fiul Omului că va suferi multe și va fi disprețuit?

Onani mutuwo Koperani

Română Noul Testament Interconfesional 2009

12 Iar El le-a răspuns: „Ilie va veni mai întâi şi va reaşeza toate. Şi oare nu stă scris despre Fiul Omului că trebuie să pătimească multe şi să fie defăimat?

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

12 El le-a răspuns: „Ilie va veni întâi și va așeza din nou toate lucrurile, tot așa după cum este scris despre Fiul omului că trebuie să pătimească mult și să fie defăimat.

Onani mutuwo Koperani




Marcu 9:12
30 Mawu Ofanana  

Te scoală, Dumnezeul meu, Să-Ți aperi pricina, mereu! Să-Ți amintești necontenit, Ocările ce le-au zvârlit Cei care sunt lipsiți de minte!


Așa vorbește Domnul, Cel Cari Sfânt îi e, lui Israel – Precum și Răscumpărător – Către Cel care, tuturor Celor puternici, Rob le este, Către Cel cari a prins de veste Că e urât și – negreșit – E, de popor, disprețuit: „Toți împărații au să vadă Lucrul acesta și-au să cadă Toți voievozii la pământ, Din pricina Celui Prea Sfânt, Care Se-arată – ne-ndoios – Întotdeauna, credincios, Din pricina celui pe care, Israelul, drept Sfânt, Îl are, Căci Domnu-i Cel ce Te-a ales, E-Acela care Te-a cules.”


Ci spatele Mi-am dăruit, La toți cei care M-au lovit; Obrajii mei, pradă, erau, A celor cari barba-Mi smulgeau. Am fost scuipat și ocărât De-aceia care M-au urât, Căci nu fug dinaintea lor, Să-Mi ascund fața, temător.


După cum El Se dovedise O pricină ce-i îngrozise Pe mulți – căci fața ce-o avea Deosebită se vădea De-nfățișarea tuturor Feciorilor oamenilor, Fiind o față chinuită Și de dureri schimonosită –


Dar Domnul astfel Mi-a vorbit: „Prețul cu cari M-au prețuit, Să îl arunci olarului! Atunci, spre casa Domnului Grăbit-am de am aruncat Arginții ce i-am căpătat, Ca să rămână, așadar, Drept plată – ei – pentru olar.


„Sabie scoală, îți spun Eu, Peste cel ce-i păstor al Meu Și-asupra omului vădit Că-Mi e tovarăș!” – a grăit Cel care-i Domn al oștilor. „Lovește-l numai pe păstor, Căci oile se risipesc! Să-Mi întorc mâna, Eu voiesc, Către cei mici. Iată, în țară,


El, inima părinților, Va-ntoarce-o spre copiii lor, Iar pe copii îi face-apoi Să se întoarcă înapoi Spre-ai lor părinți de-asemenea, Pentru ca la venirea Mea, Țara să nu o pedepsesc Și cu blestem să o lovesc!”


De-atunci, Iisus a început Ca să le facă cunoscut Ce va urma. Le-a spus că El Va părăsi locul acel, Că la Ierusalim pleca-va, Că își va pierde toată slava – Din pricina bătrânilor, Precum și a preoților Cei mai de seamă. Le-a mai spus Că-n temniță, El va fi dus, Iar după ce-o fi pătimit, Are să fie răstignit. Trei zile va urma să stea Mort, iar apoi, va învia.


Să știți că Fiul omului – Cum este scris – pe drumul Lui, Va merge, către al Lui țel. Dar vai va fi de omu-acel, Prin care, El este vândut!. Mai bine, nu s-ar fi născut!”


„Iată” – le-a zis – „curând sosim, Cu bine, la Ierusalim. Acolo, Fiul omului, Mergând după menirea Lui, Pe mâinile preoților Și ale cărturarilor, Trebuie ca să nimerească. La moarte, au să-L osândească Aceștia, în mânia lor, Și Îl vor da neamurilor.


Acum, deși nimeni nu știe, Aflați că a venit Ilie – Însă, ei nu l-au cunoscut Și au făcut, cu el, ce-au vrut, Purtându-se în așa fel, Cum scris fusese despre el.”


Pe ucenici, El i-a-nvățat, Spunând că „Fiul omului, Deposedat de slava Lui, Va fi ca orice muritor, În mâinile oamenilor, Ucis urmând El ca să fie Și-a treia zi, apoi, să-nvie.”


Tu, pruncule, ai fost chemat Să fii proroc al Domnului. Vei merge, înaintea Lui, Cărarea, să Îi pregătești,


Irod – și straja ce-o avea – Față de El, dispreț vădea. Batjocuri doar, I-au arătat, Iar după ce L-au îmbrăcat În niște haine lucitoare, Râzând, apoi, plini de-ncântare, Au hotărât ca, de îndat, Să Îl trimită, la Pilat.


Chiar și tâlharul răstignit, Alături, L-a batjocorit: „Nu îi fi, oare, Tu, Hristos? Te mântuiește! Dă-Te jos, De ești în stare, iar apoi, Ne mântuiește și pe noi!”


Apostolii L-au întrebat, Când iar, cu toți, s-au adunat: „Doamne, în acest timp, gândești Că vrei ca să statornicești, Aici, iar, a lui Israel Împărăție?” Însă, El


El este „piatra lepădată” De voi zidarii, și-acum iată „Că a ajuns a fi adusă Și-n capul unghiului e pusă.”


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa