Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Marcu 7:5 - Biblia în versuri 2014

5 Deci, Fariseii, imediat, Pe-nvățător, L-au întrebat: „Permis e, ucenicilor, Ca datina bătrânilor, S-o calce – căci fără-ndoială – Ei, mâinile, nu și le spală, ‘Nainte de-a mânca?” Iisus,

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

5 Atunci fariseii și cărturarii L-au întrebat pe Isus: ‒ De ce ucenicii Tăi nu umblă potrivit cu tradiția bătrânilor, ci mănâncă cu mâinile întinate?

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

5 Acei farisei, împreună cu experții legii (mozaice), L-au întrebat: „De ce nu respectă discipolii Tăi regulile tradiției strămoșești, permițându-și să mănânce cu mâinile «nespălate»?”

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

5 Așadar, fariseii și cărturarii l-au întrebat: „De ce discipolii tăi nu urmează tradițiile bătrânilor, ci mănâncă cu mâinile necurate?”.

Onani mutuwo Koperani

Română Noul Testament Interconfesional 2009

5 fariseii şi cărturarii L-au întrebat, aşadar: „De ce ucenicii Tăi nu trăiesc după datina bătrânilor, ci mănâncă pâinea cu mâinile necurate?”

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

5 Și fariseii, și cărturarii L-au întrebat: „Pentru ce nu se țin ucenicii Tăi de datina bătrânilor, ci prânzesc cu mâinile nespălate?”

Onani mutuwo Koperani




Marcu 7:5
12 Mawu Ofanana  

„Permis e, ucenicilor, Ca datina bătrânilor, S-o calce? Căci, fără-ndoială, Noi știm că mâinile nu-și spală, ‘Nainte de-a mânca!” Iisus,


Deci, iată cum ați desființat Cuvântul care v-a fost dat De Dumnezeu – porunca Lui – Ținând datina omului.”


Poruncile lui Dumnezeu, Voi le-ați nesocotit, mereu, În timp ce datina lăsată De oameni, fost-a respectată – Exemplu-i a paharelor Spălare, sau ulcioarelor.


Țineți datina omului, Și nu porunca Domnului.


Au auzit că, pe Iudei – Pe cei care-ntre Neamuri sânt, Azi, răspândiți pe-acest pământ – Tu îi înveți că, ne-apărat, Trebuie Moise lepădat Și că le-ai spus la cei din jur Cum că nu trebuie-mprejur Să îi mai taie pe-ai lor prunci, Iar datina de pân-atunci, Să n-o mai țină – să sfârșească, Asemeni ei, să viețuiască.


Ia-i și cu ei, te curățește Și, pentru ei, te cheltuiește Să-și radă capul. Imediat, Că nu-i nimic adevărat – Din toate câte-au auzit Că despre tine s-au zvonit – Vedea-vor toți. De-asemenea, În felu-acesta, vor vedea Că umbli după rânduială Și ții Legea, fără-ndoială.


Avram trebuie a fi tată Și pentru cei cari, netăiați, Sunt, împrejur, acum, aflați, Care credință-au arătat Și care, astfel, au călcat Pe urma ce a fost lăsată De către-Avram – al nostru tată – Pe vremea când, nimeni, din jur, Nu se tăiase, împrejur.”


Eram mult mai înaintat, Decât Iudeii – pot a spune – Eu, în a mea religiune. Mulți, dintre cei care erau De-aceeași vârstă, nu puteau Ca să se pună-atunci, cu mine. O râvnă mare-aveam în vine, Care mă-nsuflețea, mereu, În datina neamului meu.


Am auzit că, între voi, Sunt unii cari – fără-ndoială – Trăiesc în neorânduială: Nu fac nimic – deci nu muncesc – Ci doar, nimicuri, învârtesc.


În Sfântul Nume-al lui Iisus, Care se află-n ceruri, sus, Vă poruncim, prea iubiți frați, Ca voi să vă îndepărtați, De frații care se vădesc Precum că viața și-o trăiesc, Mereu, în neorânduială Și astfel – fără îndoială – Aceștia au disprețuit Învățătura ce-au primit, Din partea noastră. Dar știți voi,


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa