Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Marcu 4:5 - Biblia în versuri 2014

5 Unele boabe au căzut Pe-un loc stâncos. Nu au avut Pământ destul. Au încolțit Îndată, căci nu au găsit Pământ adânc; dar s-au uscat,

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

5 Alta a căzut pe loc stâncos, unde nu avea pământ mult. A încolțit repede, din cauză că nu avea pământ adânc,

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

5 O altă parte dintre semințe a căzut pe un teren pietros, unde nu exista mult pământ. Acele semințe au răsărit imediat, pentru că nu au găsit un sol adânc.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

5 O altă [parte] a căzut pe loc pietros, unde nu avea pământ mult, și îndată a răsărit, pentru că nu avea pământ adânc.

Onani mutuwo Koperani

Română Noul Testament Interconfesional 2009

5 Alta a căzut pe piatră, unde nu a avut pământ mult, şi îndată a răsărit, pentru că nu avea pământ adânc,

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

5 O altă parte a căzut pe un loc stâncos, unde n-avea mult pământ: a răsărit îndată, pentru că n-a dat de un pământ adânc,

Onani mutuwo Koperani




Marcu 4:5
11 Mawu Ofanana  

Pun altă inimă în voi Și un duh nou vă dau apoi. Iau inimile dovedite A fi din piatră întocmite Și-n locul lor așez apoi, Inimi de carne, inimi noi,


O inimă nouă, apoi, Și un duh nou așez în voi. Scot inima din piatră care În trup o poartă fiecare Și-o inimă de carne – iată – În locul ei vă va fi dată.


Să semănați dar, negreșit, Așa precum e potrivit Neprihănirii ce-o aveți, Pentru că-n acest fel puteți Să secerați ce s-a găsit, Cu îndurarea potrivit. Desțeleniți-vă apoi, Un nou ogor, bun, pentru voi! E vremea să vă deșteptați, Pe Domnul să Îl căutați, Ca ploaia minunată-apoi, Să se pogoare peste voi.


Caii pot să alerge încă, Dacă se află pe o stâncă? Cu plug și boi, poate – cumva – Marea, s-o are cineva? Atunci, din judecată, voi De ce-ați făcut otravă-apoi, Iar roadele care se țin Doar de dreptate, în pelin?


Iată ce-nseamnă dar, acum, Acea sămânță dintre stânci, Cu rădăcini puțin adânci. Ea-i omul care-a auzit Cuvântul. Vesel, L-a primit,


Sămânță aruncând grăbit, Câteva boabe-au nimerit Pe drum. Păsări le-au observat Și au venit de le-au mâncat.


Când soarele s-a arătat – Fiind căzute între stânci, N-avură rădăcini adânci.


Acea sămânță, dintre stânci, Cu rădăcini puțin adânci, E omul care-a auzit Cuvântul. Vesel, L-a primit, Însă, prea mult, nu L-a ținut, Căci, rădăcini, nu a avut. Puțin, numai, L-a găzduit, Dar când ispita a venit, Îndată, el L-a și pierdut, Căci, în ispită, a căzut.


Unele boabe au căzut Pe-un loc stâncos și n-au avut Apă. Ele au încolțit, Dar soarele le-a pârjolit, Pe boltă, când s-a înălțat, Și-astfel, îndată, s-au uscat.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa