Marcu 4:28 - Biblia în versuri 2014

²⁸ Singur, pământul său rodește: Un verde fir, din care crește, Încet, încet, un firav spic Și-apoi, grâul deplin, voinic.

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

²⁸ Pământul rodește de la sine – mai întâi firul verde, apoi spicul, iar apoi grâu deplin în spic.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

²⁸ Pământul facilitează în mod discret dezvoltarea noilor plante. La început, ele se prezintă sub forma unui fir verde. Apoi, fiecare dintre aceste fire ajunge să producă spic, în care grâul se dezvoltă până la maturitate.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

²⁸ Pământul produce de la sine mai întâi paiul, apoi spicul, apoi bobul plin în spic.

Română Noul Testament Interconfesional 2009

²⁸ Pământul rodeşte de la sine, mai întâi firul ierbii, apoi spicul, apoi bobul de grâu deplin în spic.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

²⁸ Pământul rodește singur: întâi un fir verde, apoi spic, după aceea grâu deplin în spic

Marcu 4:28 Mawu Ofanana

Geneza 2:9

Pe al Său om, și pomi i-a dat – Frumoși și buni – pentru mâncare. Era-n acea grădină mare, Atunci, și pomul cunoștinței, Care deschide conștiinței Ochii spre bine sau spre rău. În Eden, în mijlocul său – Fiind cel mai apreciat – Al vieții pom era aflat.

Psalmi 1:3

El are asemănare Cu un pom ce-a fost sădit Lângă un izvor – pom care Își dă rodul pârguit Chiar la vremea potrivită; Veșnic este înverzit. Orice muncă isprăvită Fi-va, căci, la bun sfârșit, Duce totul. Cei răi, însă,

Proverbe 4:18

Însă a drepților cărare, Lumină e, strălucitoare, Care va crește tot mereu, Către al zilei apogeu.

Qohelet 3:1

Este o vreme-a tuturor: Toate se fac la timpul lor, Și orice lucru de sub soare Un ceas al lui anume-și are.

Qohelet 3:11

Domnul va da lucrurilor, La vreme, frumusețea lor. El, chiar al veșniciei gând, A pus în oameni, atunci când Din lutul Terrei i-a luat, Măcar că nu e înzestrat Omul de a putea cuprinde, Lucrarea Lui, cât se întinde: Unde-nceputul și-a ascuns Și-unde sfârșește. Am ajuns

Isaia 61:11

Cum bulgării pământului Dau naștere lăstarului Și precum a grădinii față Semănăturilor dă viață, La fel va face, peste fire, Ca să răsară mântuire Precum și laudă, mereu, Al nostru Domn și Dumnezeu.”

Osea 6:3

Să căutăm ca să Îl știm Pe Domnul! Căci El Se ivește, Asemeni zorilor. Sosește La fel ca ploile ce sânt, În primăvară, pe pământ!”

Matei 13:26

Astfel, neghina s-a ivit, În grâul care-a încolțit.

Marcu 4:27

Fie că-i treaz ori ațipește, Acea sămânță încolțește Și se înalță de sub glie, Însă, cum crește, el nu știe.

Marcu 4:29

Când boabele s-au pârguit, Al secerei timp a sosit.”

Filipeni 1:6

Încredințat sunt eu apoi, Căci Cel care-a-nceput, în voi, Să desfășoare-astă lucrare, Acela și putere are, Să o-mplinească, ne-ndoios, Până în ziua lui Hristos.

Coloseni 1:10

Ca astfel, să găsiți o cale, Prin care-n chip vrednic, dragi frați, De Domnul, voi să vă purtați Și-n orișice lucru, să știți, Mereu, plăcuți, ca să Îi fiți. Deci, fiecare să adune, Roade, numai în fapte bune, Și-apoi – în a lui Dumnezeu Cunoaștere, sporind mereu –