Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Marcu 2:7 - Biblia în versuri 2014

7 „Omul Acesta, cum vorbește În așa fel?! Iată-L, hulește! Păcatul – de-i ușor, sau greu – Îl iartă numai Dumnezeu!”

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

7 „De ce vorbește Acesta astfel? Blasfemiază! Cine poate ierta păcatele, în afară de singurul Dumnezeu?“.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

7 „Cum Își permite acest om să vorbească așa? Este o blasfemie! Cine ar putea să ierte păcatele? Numai Dumnezeu!”

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

7 „De ce vorbește acesta astfel? Spune blasfemie! Cine poate să ierte păcatele, decât singur Dumnezeu?”.

Onani mutuwo Koperani

Română Noul Testament Interconfesional 2009

7 „De ce vorbeşte acesta astfel? Huleşte! Cine poate să ierte păcatele, afară de singur Dumnezeu?”

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

7 „Cum vorbește Omul acesta astfel? Hulește! Cine poate să ierte păcatele decât numai Dumnezeu?”

Onani mutuwo Koperani




Marcu 2:7
15 Mawu Ofanana  

Dintr-o ființă necurată Ieși-va oare-un om curat?


Însă la Tine e iertare, Ca să se teamă fiecare.


Totuși, voiesc să-ți dau de știre Că pentru Mine – negreșit – Îți șterg păcatul săvârșit Și-n seamă nu-ți vor fi ținute Fărădelegile făcute, Căci n-am să-Mi mai aduc aminte De faptele-ți de mai ‘nainte.


Însă, la Cel care, mereu, Ne este Domn și Dumnezeu, Întotdeauna e iertarea Și-asemenea și îndurarea. Căci împotrivă-I am greșit Atuncea când ne-am răzvrătit!


Dar care Dumnezeu, sau cine Se mai aseamănă cu Tine, Nelegiuirile iertând Și cu privirea-apoi trecând Păcatele cele pe care Le-au săvârșit, fără-ncetare, Cei care sunt o rămășiță De-a moștenirii Tale viță? Iată dar că a Lui mânie Nu o să țină pe vecie, Căci o plăcere mult mai mare, Găsește El, în îndurare!


Marele preot s-a sculat Și hainele și-a sfâșiat, Țipând într-una: „A hulit! Acum, cu toți L-ați auzit! Deci, ce nevoie mai avem De martori, când, chiar noi suntem Martori, la ce-a mărturisit?! Cu noi, de față, a hulit!


Dar niște cărturari – firește – Și-au zis: „Omul Acest hulește!”


Chiar noi? Acum, L-am auzit! În fața noastră, a hulit! Cum vi se pare? Ce credeți? Să-mi spuneți, ce părere-aveți?” Atunci, cu toți, au hotărât, Că trebuie-a fi omorât.


Mulți cărturari, care priveau La ce se petrecea, gândeau:


Iisus, gândul, le-a cunoscut, Iar când tăcere s-a făcut, A zis: „Voi, pentru ce, aveți Astfel de gânduri? Ce credeți,


Din rândul cărturarilor, Precum și-al Fariseilor, Erau cei care au cârtit, Când, vorbele, I-au auzit: „Cine-I Acel care vorbește?! Doar hule, Acest om rostește! Noi știm că numai Dumnezeu, Iartă păcatele, mereu!”


Toți cei care L-au ascultat, Îndată, s-au și întrebat: „Cine-i Acesta, dacă poate, Să ierte tot, chiar și păcate?!”


„Nu pentru o lucrare bună” – Ziseră ei – „vor toți, să pună, Mâna, pe pietre, ca – în Tine – Să dea, precum Ți se cuvine, Ci pentru faptul că hulești, Când Tu – un om – Te-asemuiești Cu Dumnezeu! Ai îndrăznit, Chiar Dumnezeu, de Te-ai numit!”


Atuncea, cum de afirmați Că Eu hulesc – Eu, Cel sfințit De Tatăl, Eu care-am venit În lume, căci El M-a trimis, Cum prin Scripturi vi s-a promis?! Și-aceasta, doar pentru că Eu Zic: „Fiu Îi sunt, lui Dumnezeu”!


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa