Marcu 11:20 - Biblia în versuri 2014

²⁰ În zori, când iarăși au trecut Înspre cetate, au văzut – Discipolii – cum s-a uscat Smochinul, ce-a fost blestemat, C-o zi în urmă, de Iisus.

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

²⁰ Dimineața, când au trecut pe lângă smochin, au văzut că era uscat din rădăcini.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

²⁰ În următoarea dimineață, când treceau pe lângă acel smochin, discipolii l-au văzut uscat din rădăcini.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

²⁰ Dimineața, când au trecut din nou pe acolo, au văzut smochinul uscat din rădăcină.

Română Noul Testament Interconfesional 2009

²⁰ Trecând dimineaţa prin acelaşi loc, au văzut smochinul uscat din rădăcini.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

²⁰ Dimineața, când treceau pe lângă smochin, ucenicii l-au văzut uscat din rădăcini.

Marcu 11:20 Mawu Ofanana

Iov 8:17

Își vâră a lui rădăcină, Prin pietre și-adânc se afundă, Până la ziduri să pătrundă.

Isaia 40:24

De-abia au fost ei semănați, Abia de-s înrădăcinați, Căci la suflarea Domnului, Se uscă, iar vârtejul Lui Îi spulberă de pe pământ, Ca paiele duse de vânt.

Isaia 5:4

Ce – oare – aș mai fi putut Viei să-i fac, și n-am făcut? Când struguri buni am așteptat, Struguri sălbatici ea Mi-a dat! Ceea ce văd, nu Mi-e pe plac!

Matei 13:6

Când soarele s-a arătat – Fiind căzute între stânci, N-au avut rădăcini adânci.

Matei 15:13

„În vremea care o să vină, Orice răsad, din rădăcină, Smuls o să fie – vă spun Eu – De n-a fost pus de Tatăl Meu.

Matei 21:18

În zori, pe când se întorceau Iar în cetate, toți erau Înfometați. Când au zărit

Marcu 11:12

Când, din Betania-au pornit, În zori, Iisus a flămânzit.

Marcu 11:14

Atunci, cuvântul, a luat Și, pe smochin, l-a blestemat: „Acum, în veacul care vine, Și-n vecii vecilor, din tine – Din rod, din ale tale fructe – Nimeni să nu se mai înfrupte!” Toți ucenici-au auzit Blestemul ce a fost rostit.

Ioan 15:6

Cel cari, din Mine, a plecat, Afară fi-va aruncat, Ca o mlădiță oarecare, Bună de foc, neroditoare. Aste mlădițes-s adunate Și pradă focului sunt date.

Evrei 6:8

Dar dacă el va da mereu – Udat fiind – doar mărăcini – Pe-ntinsul său – sau numai spini, Are să fie lepădat, Pentru că este blestemat, Și va ajunge acel loc, În urmă, să i se dea foc.

Iuda 1:12

Drept stânci ascunse sunt apoi, Oameni-aceștia, printre voi, Atuncea când sunt invitați, La mesele pe cari le dați, Din dragoste. Fără rușine, Se-ndoapă, cât pântecu-i ține. Ca norii, fără apă, sânt Oameni-acești, purtați de vânt. Ei, pomi tomnatici, s-au vădit, Care, nicicând, nu au rodit, Căci ei, de două ori – dragi frați – Sunt morți și dezrădăcinați.