Marcu 11:18 - Biblia în versuri 2014

¹⁸ Aceste vorbe n-au plăcut Preoților cei mai de seamă, Și nici vorbirea, fără teamă, A lui Iisus, nu le-a priit; De-aceea, ei s-au sfătuit, Cu cărturarii, și-ncercau Să-L prindă, însă, se temeau De furia norodului, Vrăjit de-nvățătura Lui.

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

¹⁸ Conducătorii preoților și cărturarii au auzit lucrul acesta și căutau o modalitate să-L omoare, pentru că se temeau de El, deoarece întreaga mulțime era uimită de învățătura Lui.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

¹⁸ Liderii preoților și experții în lege(a mozaică) au auzit și ei aceste cuvinte. În consecință, se gândeau cum să Îl omoare în secret; pentru că se temeau de El, din cauza poporului care era fascinat de învățăturile Lui.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

¹⁸ Arhiereii și cărturarii au auzit și căutau cum să-l dea la moarte; dar se temeau de el, pentru că toată mulțimea era uimită de învățătura lui.

Română Noul Testament Interconfesional 2009

¹⁸ Şi marii preoţi şi cărturarii L-au auzit. Şi căutau cum să-L piardă, căci se temeau de El, pentru că toată mulţimea era uimită de învăţătura Lui.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

¹⁸ Preoții cei mai de seamă și cărturarii, când au auzit cuvintele acestea, căutau cum să-L omoare, căci se temeau de El, pentru că tot norodul era uimit de învățătura Lui.

Marcu 11:18 Mawu Ofanana

1 Regi 21:20

Ilie, la Ahab, s-a dus, Făcând precum Domnul a spus. Ahab, când l-a văzut că vine, La întrebat: „Ce vrei cu mine, Vrăjmașule? M-ai urmărit, Încât și-aicea m-ai găsit?” Ilie-a zis: „Te-am căutat Și iată-acum că te-am aflat. Prea bine știu că te-ai vândut Și numai rău tu ai făcut, În fața Domnului, mereu.

1 Regi 22:18

Al lui Israel împărat L-a întrebat, pe Iosafat: „Dar oare nu-ți spusesem eu, Precum că Mica, tot mereu, Numai de rău îmi prorocește? Nimica bun nu îmi vestește!”

1 Regi 22:8

Al lui Israel împărat I-a zis atunci, lui Iosafat: „Mai este, în poporul meu, Un om prin cari, pe Dumnezeu, Noi am putea să-L întrebăm. De vrei, putem să îl chemăm. Eu îl urăsc pe omu-acel, Căci doar de rău vorbește el. Nimica bun, nu-mi prorocește. Acel om, Mica, se numește Și Imla este al lui tată.” „Cheamă-l pe Mica, de îndată” – Îi zise Iosafat. „E bine Să nu vorbești așa, când vine, Căci vreau – prin el – să aflu eu, Ce ne va spune Dumnezeu.”

Isaia 49:7

Așa vorbește Domnul, Cel Cari Sfânt îi e, lui Israel – Precum și Răscumpărător – Către Cel care, tuturor Celor puternici, Rob le este, Către Cel cari a prins de veste Că e urât și – negreșit – E, de popor, disprețuit: „Toți împărații au să vadă Lucrul acesta și-au să cadă Toți voievozii la pământ, Din pricina Celui Prea Sfânt, Care Se-arată – ne-ndoios – Întotdeauna, credincios, Din pricina celui pe care, Israelul, drept Sfânt, Îl are, Căci Domnu-i Cel ce Te-a ales, E-Acela care Te-a cules.”

Matei 21:15

Dar preoții cei mai de seamă, Lipsiți de cea mai mică teamă De Dumnezeu, când au văzut Minunile ce le-a făcut – Și-asemeni, când au auzit Cum că Iisus e preamărit, Că pruncii chiar, strigau „Osana, Fiu al lui David!” – atunci cana Mâniei lor s-a încărcat, Și, pe Iisus, L-au întrebat:

Matei 7:28

După această cuvântare, Noroadele au fost uimite De-nvățăturile primite,

Marcu 1:22

Toți oamenii uimiți erau, De-nvățătura ce-o primeau, De la Iisus, pentru că El Îi învăța ca și Acel Care stăpân e pe putere. Cu toții fost-au de părere, Că nici un cărturar vreodat’, Asemeni Lui, n-a cuvântat.

Marcu 11:32

Acum, cu toții am văzut Că gloata l-a crezut proroc, Pe-acel Ioan. Deci, nu e loc Să spunem, că botezul lui Vine din partea omului.

Marcu 12:12

Când cărturari-au auzit Aceste vorbe, au voit Să pună mâna pe Iisus; Dar L-au lăsat și-apoi, s-au dus, Înspăimântați, căci se temeau, De gloatele ce-L însoțeau.

Marcu 3:6

Iar Fariseii L-au lăsat; Afară, după ce-au ieșit, Să-L prindă, ei s-au sfătuit.

Marcu 6:20

Căci împăratul se temea, De el, fiindcă l-a găsit A fi un om neprihănit Și sfânt. Când vorba-i asculta, În cumpănă, pe gânduri, sta, Și încerca să-l ocrotească, Neștiind ce să hotărască.

Luca 19:47

În fiecare zi, mergea Iisus, la Templu. Mulți veneau Și-nvățătura-I ascultau, Uimiți. Doar preoții cei mari, Bătrânii și-ai lor cărturari, Se sfătuiau, fără-ncetare, Cătând vreun mijloc să-L omoare;

Luca 2:47

Toți s-au mirat, ce-nțelepciune, Putea, Acel băiat s-adune.

Luca 20:19

Auzind, preoții cei mari, Precum și ai lor cărturari, Voiră – chiar în ceasu-acel – Să pună mâinile, pe El, Dar, de mulțime, se temeau. Ei, foarte bine, pricepeau Că-n pilda ce tocmai s-a spus, La ei, s-a referit Iisus.

Luca 4:22

De bine, oameni-L vorbeau Și, foarte mult, se minunau De vorbele-I pline de har, Sfârșind prin a se-ntreba: „Dar, Oare, acest Învățător, Nu este-al lui Iosif fecior?”

Ioan 7:1

Iisus a părăsit Iudeea Și S-a-ndreptat spre Galileea, Iudeii vrând să Îl omoare.

Ioan 7:19

Nu v-a dat Moise, Legea? Cine, Această Lege, o mai ține? Să-Mi spuneți dar, de ce voiți, Acuma, să Mă omorâți?”

Ioan 7:46

Pe Acel om?!” Aprozi-au spus: „Pe nimeni n-am mai auzit, Vreodat’, ca El, să fi vorbit. Astfel de om, n-am mai văzut.”

Fapte 24:25

Când de neprihănire-a spus Pavel, precum și de-nfrânare, De judecata viitoare, Felix îi zise îngrozit: „Azi e destul cât am vorbit. Du-te, căci o să mai vorbim, Când alt prilej o să găsim. Am să te chem și iar vom sta, Atenți, și te vom asculta.”