Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Luca 9:43 - Biblia în versuri 2014

43 Gloata, cuprinsă de uimire, Privea a Domnului mărire. Pe când noroadele, uimite, Erau, de cele săvârșite, Sub ale lor priviri, Iisus, Discipolilor Săi, le-a spus:

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

43 Toți au rămas uimiți de măreția lui Dumnezeu. Dar în timp ce toți se mirau de toate lucrurile pe care le făcea El, Isus le-a zis ucenicilor Săi:

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

43 Toți au rămas foarte surprinși de surprinzătoarele lucruri pe care le poate face Dumnezeu. Dar în timp ce toți se mirau de ce făcea Isus, El le-a zis discipolilor:

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

43 Toți erau uluiți de măreția lui Dumnezeu. În timp ce toți se mirau pentru toate câte le făcea, el le-a spus discipolilor săi:

Onani mutuwo Koperani

Română Noul Testament Interconfesional 2009

43 Şi toţi au fost uluiţi de măreţia lui Dumnezeu. Pe când toată lumea se minuna de tot ce făcea, le-a spus ucenicilor Săi:

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

43 Și toți au rămas uimiți de mărirea lui Dumnezeu. Pe când toți se minunau de tot ce făcea Isus, El a zis ucenicilor Săi:

Onani mutuwo Koperani




Luca 9:43
14 Mawu Ofanana  

Te laud, pentru toate cele Pe care le-ai făcut, căci iată, Sunt o făptură minunată. Sufletul meu a cunoscut Lucrările ce le-ai făcut, Căci ele au fost mari, mereu.


Iată ce-a zis Acel pe care, Drept Domn al ei, oștirea-L are: „Dacă acest lucru, cumva, Îl va mira pe cineva Din cei ce sunt o rămășiță Din al poporului vost’ viță, Credeți că lucru-acesta, oare, Și pentru Mine-i de mirare?”


Iisus a zis, în Galileea: „Curând, veni-va vremea ‘ceea, În care, Fiul omului, Deposedat de slava Lui, Va fi ca orice muritor În mâinile oamenilor


Și, în corabie, apoi, Din valul mării, a pășit. Vântul, îndată, s-a oprit, Iar ucenicii au rămas Înmărmuriți și fără glas,


Orbul, pe loc, și-a căpătat Vederea și-apoi, L-a urmat, Pe Domnul, lăudând mereu – Și proslăvind – pe Dumnezeu. Norodul care a văzut, Toate câte s-au petrecut – Cum orbul fost-a vindecat – Pe Dumnezeu, L-a lăudat.


Cei cari – acolo – strânși, erau, Cuprinși de spaimă, se-ntrebau: „Ce-nseamnă lucrurile-aceste?! El, cu putere, poruncește, Și vorbele-I sunt ascultate, De duhurile necurate, Căci le-am văzut, cum au ieșit Afară, când le-a poruncit!”


Toți au rămas muți, de uimire; Frica li se citea-n privire Și-abia, să zică, au putut: „Așa ceva, n-am mai văzut!”


Pescari-nspăimântați erau Și împietriți, cu toți, păreau, După tot ceea ce văzură Și pescuirea ce-o făcură.


Privi spre ucenici apoi, Și zise: „Să Îmi spuneți voi, Unde vă e credința, oare?” Dar ei, speriați, plini de mirare, Unii pe alții, se-ntrebau, Pentru că nu Îl cunoșteau: „Cine e Cel care vorbește? L-ați auzit, cum poruncește, Și apelor și vântului, Iar ele-ascultă glasul Lui?!”


Pe când băiatul își făcea, Drum, prin mulțime, și venea, Către Iisus, dracul, furios, L-a scuturat, l-a trântit jos, Până aproape-a leșinat. Atunci, Iisus duhu-a certat: Să iasă-afar’ i-a poruncit Și astfel, s-a-nsănătoșit Copilul, fiind dat, apoi, La al său tată, înapoi.


În adevăr, eu v-am făcut, Vouă, la toți, de cunoscut, Puterea și venirea Lui – Adică cea a Domnului Iisus Hristos – întemeiate Nu pe cuvinte minunate, Pe basmele meșteșugite, Ci doar pe faptele trăite, De noi, cei care am văzut, Tot ceea ce s-a petrecut. Noi am văzut, mărirea Lui,


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa