Luca 9:42 - Biblia în versuri 2014

⁴² Pe când băiatul își făcea, Drum, prin mulțime, și venea, Către Iisus, dracul, furios, L-a scuturat, l-a trântit jos, Până aproape-a leșinat. Atunci, Iisus duhu-a certat: Să iasă-afar’ i-a poruncit Și astfel, s-a-nsănătoșit Copilul, fiind dat, apoi, La al său tată, înapoi.

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

⁴² Chiar în timp ce băiatul se apropia, demonul l-a trântit la pământ și l-a aruncat în convulsii. Dar Isus a mustrat duhul necurat, l-a vindecat pe băiat și l-a dat înapoi tatălui său.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

⁴² În timp ce venea băiatul, demonul l-a trântit și i-a provocat convulsii. Dar Isus a certat spiritul rău și i-a redat tatălui fiul vindecat.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

⁴² Când s-a apropiat acesta de el, diavolul l-a aruncat la pământ și l-a scuturat cumplit. Dar Isus i-a poruncit cu asprime duhului necurat, l-a vindecat pe copil și l-a dat tatălui său.

Română Noul Testament Interconfesional 2009

⁴² Pe când se apropia, demonul l-a aruncat la pământ şi l-a zguduit. Iisus a certat duhul necurat, l-a vindecat pe copil şi l-a dat tatălui său.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

⁴² Pe când venea băiatul, dracul l-a trântit la pământ și l-a scuturat cu putere. Dar Isus a certat duhul necurat, a vindecat pe băiat și l-a dat înapoi tatălui său.

Luca 9:42 Mawu Ofanana

1 Regi 17:23

Ilie-a coborât de-ndată, Și văduvei îi spuse: „Iată, Aici se află al tău fiu Și precum vezi, el este viu.”

2 Regi 4:36

Atuncea, Elisei a zis Către Ghehazi, care sta Afară și îl aștepta: „Cheamă-o pe Sunamită-ndată!” Ea a venit la el, speriată, Iar Elisei i-a spus apoi: „Poți să-ți iei fiul înapoi.”

Marcu 9:20

Părintele iute-a adus, Copilu-n fața lui Iisus. Duhul, de cum L-a observat, Jos, la pământ, l-a aruncat Și-apoi, l-a frământat cumplit, Până când spume s-au ivit, Umplând gura copilului.

Luca 7:15

Îndată, mortul s-a trezit, S-a ridicat și a vorbit. Iisus, apoi, mergând agale, Îl duse-n fața mamei sale.

Luca 9:39

Are un duh, iar duhu-acel – Când îl apucă – îl muncește, Și-atât de mult îl chinuiește – Întrecând orișice măsură – Până când spume, e la gură. Atât de mult, dracul îl ține. Încât de-abia își mai revine.

Luca 9:41

„O, neam necredincios și rău! Cât voi mai fi, în sânul tău? Cât să te sufăr Eu, pe tine?! Adu-l, pe fiul tău, la Mine!”

Luca 9:43

Gloata, cuprinsă de uimire, Privea a Domnului mărire. Pe când noroadele, uimite, Erau, de cele săvârșite, Sub ale lor priviri, Iisus, Discipolilor Săi, le-a spus:

Ioan 6:19

Treizeci de stadii, au vâslit – Sau două’șicinci – când au zărit, Din ceață, cum Iisus apare, Venind spre ei, umblând pe mare. Toți ucenicii s-au speriat,

Fapte 9:41

Petru, de mână, a luat-o Și-apoi, în sus, a ridicat-o. Pe sfinți și văduve-a chemat, Iar când aceștia au intrat, În odăiță, au văzut Minunea care s-a făcut. Petru, pe Dorca, a luat-o Și-n grija lor, a-ncredințat-o.

Revelația 12:12

De-aceea dar, cerurilor – Și voi care, în ceruri, stați – Acuma să vă bucurați! Dar vai are a fi de voi, Pământule, și mare-apoi! Căci diavolul, pe-al vost’ întins, A pogorât, fiind cuprins De o năpraznică mânie, Pentru că el prea bine știe Că timpul său a fost scurtat.”