Luca 9:38 - Biblia în versuri 2014

³⁸ Un om, din gloată, necăjit Și-ndurerat, a îndrăznit Ca să Îl roage, pe Iisus: „Învățătorule!” – I-a spus – „Cu îndurare, rogu-Te, La al meu fiu, Tu uită-Te, Pentru că-l am numai pe el.

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

³⁸ Și iată că un bărbat din mulțime a strigat: ‒ Învățătorule, Te rog să privești cu îndurare la fiul meu, căci este singurul meu fiu!

Biblia în Versiune Actualizată 2018

³⁸ Și din mijlocul ei, un om a strigat: „Învățătorule, Te rog să ai milă de singurul fiu al meu:

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

³⁸ Și iată, un bărbat din mulțime a strigat: „Învățătorule, te rog, privește la fiul meu, pentru că este singurul meu [copil]

Română Noul Testament Interconfesional 2009

³⁸ Şi, iată, un om din mulţime I-a strigat: „Învăţătorule, Te rog, uită-Te la fiul meu, pentru că e singurul meu copil

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

³⁸ Și un om din mijlocul mulțimii a strigat: „Învățătorule, rogu-Te, uită-Te cu îndurare la fiul meu, fiindcă îl am numai pe el.

Luca 9:38 Mawu Ofanana

Geneza 44:20

Noi ți-am răspuns: „Tată avem Și unsprezece frați suntem; Dar cel mai mic este acasă. Cu noi, să vină, nu îl lasă Al nostru tată. Îl iubește Și teamă-i e, doar când gândește Că ar putea păți ceva. De i s-ar întâmpla, cumva, Vreun lucru rău, copilului, Tata-ar pieri de grija lui. Acest băiat a mai avut Un frate, care-a fost născut De mama lui, dar a murit

Zaharia 12:10

Atunci, asupra casei care David în stăpânire-o are, Și peste cei ce se vădesc Că în Ierusalim trăiesc, Duh de-ndurare Eu voi pune, Precum și duh de rugăciune. Își vor întoarce înapoi Ochii și vor privi apoi, Spre Cel pe care L-au străpuns, Spre Mine, pe cari M-au împuns. În urmă, Îl vor plânge dar, Cum cineva-și plânge amar, Pe fiul care l-a avut, Care-i era întâi născut.

Matei 15:22

La el, acolo, a venit O Canaaneancă și-a-ndrăznit Să Îi vorbească: „Milă ai, Fiu al lui David! Doamne, vai! Copila mea e îndrăcită. De-un drac, sărmana, e muncită.”

Luca 7:12

Puțin aveau de străbătut Pân’ la cetate, și-au văzut, Cum un cortegiu funerar Trecea, încet, plin de amar, Ducând pe al cărării fir, Care urca spre cimitir, Pe singurul fiu ce-l avea O văduvă sărmană. Ea, De plânset, era răvășită Și, de puteri, secătuită.

Luca 9:37

Din munte, s-au înapoiat, A doua zi. I-au așteptat Norodul, ce voia, nespus, Ca să Îl vadă pe Iisus.

Luca 9:39

Are un duh, iar duhu-acel – Când îl apucă – îl muncește, Și-atât de mult îl chinuiește – Întrecând orișice măsură – Până când spume, e la gură. Atât de mult, dracul îl ține. Încât de-abia își mai revine.

Ioan 4:47

Omul, văzându-l că e grav – Și cum aflase că Iisus E-n Galileea iar – s-a dus, Grabnic, la El și L-a rugat Să-i vindece fiul, aflat Pe moarte, de boală zdrobit.