Luca 9:10 - Biblia în versuri 2014

¹⁰ Apostolii au revenit, Toți, la Iisus, și-au povestit Ceea ce li s-a întâmplat, Pe drum, și cum i-au învățat, Pe oameni, precum El le-a spus. Atuncea, i-a luat Iisus, La Sine și s-au îndreptat Înspre Betsaida, de îndat’.

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

¹⁰ Când s-au întors, apostolii I-au povestit lui Isus tot ce au făcut. El i-a luat deoparte și s-au retras, doar ei singuri, spre o cetate numită Betsaida.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

¹⁰ Apostolii s-au întors și I-au relatat (lui Isus) tot ce au făcut. El i-a luat și S-a retras cu ei separat, lângă un oraș numit Betsaida.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

¹⁰ După ce s-au întors, apostolii i-au povestit tot ceea ce au făcut, iar el, luându-i cu sine, s-a retras deoparte, într-o cetate numită Betsáida.

Română Noul Testament Interconfesional 2009

¹⁰ După ce s-au întors, apostolii I-au povestit câte făcuseră. Şi, luându-I cu El, deoparte, a plecat într-o cetate numită Betsaida.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

¹⁰ Apostolii, când s-au întors, au istorisit lui Isus tot ce făcuseră. El i-a luat cu Sine și S-a dus la o parte, lângă o cetate numită Betsaida.

Luca 9:10 Mawu Ofanana

Zaharia 1:10

Omul care s-a așezat Chiar între mirți, a cuvântat: „Ei sunt trimiși de Domnul Sfântul, Ca să cutreiere pământul!”

Matei 11:21

„O, vai și-amar va fi de tine – Cât ești de mare – Horazine! O, vai Betsaido, de mergeam Și în Sidon sau Tir făceam Minunile ce le-ați zărit, Degrabă s-ar fi pocăit În sac și în cenușă. Lor,

Marcu 2:7

„Omul Acesta, cum vorbește În așa fel?! Iată-L, hulește! Păcatul – de-i ușor, sau greu – Îl iartă numai Dumnezeu!”

Luca 10:17

Cei șaptezeci au revenit Și, lui Iisus, I-au povestit: „Doamne, dracii – orice duh rău – Supuși ni-s, în Numele Tău.”

Ioan 1:44

El, din Betsaida, se trăgea – Cetate-n care locuia Și Simon Petru, cu Andrei. ‘Nainte de-a pleca, cu ei,

Evrei 13:17

De-ai voști’ mai mari, să ascultați: Supunere să le-arătați, Căci priveghează peste voi, La sufletele voastre apoi, Ca unii cari – fără-ndoială – De ele, da-vor socoteală. În acest fel, să vă purtați, Cu-aceștia dar, dragii mei frați, Căci vreau ca lucrul lor să fie Făcut, mereu, cu bucurie, Fără suspine, căci apoi, Nici un folos n-ați avea voi.