Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Luca 8:43 - Biblia în versuri 2014

43 Să-L vadă. Între ei, mergea Și o femeie. Ea avea O scurgere de sânge, care Nu își găsise vindecare, De doișpe ani. Și-a cheltuit Averea – doctori, a plătit – Dar nimenea nu a putut S-o vindece, cum ar fi vrut.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

43 Era acolo o femeie care, de doisprezece ani, avea o hemoragie și care cheltuise pe la doctori tot ce avusese fără să fi putut fi vindecată de cineva.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

43 Între aceștia era și o femeie care de doisprezece ani avea o hemoragie. Ea își cheltuise tot ce avea plătind medicilor care nu au putut să o vindece.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

43 O femeie, având hemoragie de doisprezece ani, care își cheltuise toată avuția cu medicii și care nu a putut să fie vindecată de nimeni,

Onani mutuwo Koperani

Română Noul Testament Interconfesional 2009

43 Şi o femeie care avea hemoragie de doisprezece ani şi care îşi cheltuise toată averea cu medicii, şi nu a putut fi vindecată de nimeni,

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

43 Și era o femeie care, de doisprezece ani, avea o scurgere de sânge; ea își cheltuise toată averea cu doctorii, fără s-o fi putut vindeca vreunul.

Onani mutuwo Koperani




Luca 8:43
22 Mawu Ofanana  

Treizeci și nouă ani făcea Asa, de când împărățea. În anu-acel, s-a-mbolnăvit, Pentru că el a fost lovit, Puternic, de o boală care Îl atacase la picioare. Boala aceea-l chinuia Și mari dureri, Asa avea. Dar nici în timpul bolii lui, N-a cerut sprijin Domnului, Ci pe la doctori a cătat, Ca leacul să îl fi aflat.


Pricina mea. Voi sunteți buni, Numai să făuriți minciuni! Doctori sunteți, dar niciodat’, Pe nimeni nu ați vindecat.


Nu Îți întoarce-al Tău obraz, Ci ajutor dă-ne-n necaz, Căci ajutorul omului Zadarnic e, ca truda lui.


Să nu vă-ncredeți, niciodată, În oameni, pentru că ei – iată – În nări au numai o suflare. Ce fel de preț dar, omul are?


Căci, din prisosul lor, au dat; Dar ea, sărmana, a lăsat Tot ce avea, în visterie, Deși se zbate-n sărăcie; Bănuțul care îl avea, Ca să trăiască-i trebuia.”


Când îl apucă, îl trântește Jos, la pământ, și-l tăvălește; De spume, gura îi e plină, Dinți-i scrâșnesc, capu-i se-nclină, Trupul – puțin – îi mai zvâcnește Și-apoi, Doamne, înțepenește. Pe ucenici, eu i-am rugat Să-l vindece. Au încercat Zadarnic, căci n-au reușit.”


Acolo-n sinagoga ‘ceea, Iisus dădu peste femeia, Ce de optzeci de ani avea, Un duh, care o stăpânea; Era un duh de neputință, Care ținea, biata ființă, Îngârbovită; dar Iisus,


Biata femeie ce să zică? Ea nu e, a lui Avram, fiică? Optzeci de ani, a fost legată, De către diavol. Dezlegată, Ea nu trebuie să mai fie? Al ei Sabat să nu mai vie?”


Au coborât pe plaja ‘ceea Și-ndată, i-a întâmpinat Un om, de mulți draci, posedat. El nu purta îmbrăcăminte, Iar casă, își avea-n morminte.


Acasă, căci avea o fată, De doișpe ani. Biata fecioară, Bolnavă greu, trăgea să moară. Pe drum, Iisus era-mbulzit, De oamenii care-au venit


Ea, la Iisus, a alergat, Prin spate-I, s-a apropiat De El și mâna a întins, Iar când, de haina-I, s-a atins, Pe loc, sângele s-a oprit, Simțind cum s-a tămăduit.


Pe drum, Iisus, când a trecut, Un orb din naștere-a văzut.


Cum vede, cine i-a deschis Ochii, nu știm! Pare un vis! Dar, iată cum să procedați: Mai bine, să îl întrebați Pe el; e-n vârstă și, firește, Poate vorbi, în ce-l privește.”


La Templu, un olog, găsiră, La poarta care se numea, „Frumoasă”. Acel om cerșea, Căci zilnic, el era adus, Acolo, pentru a fi pus Să ceară, celor ce veneau, Milă, în Templu, când intrau.


Ologul – acel om cu care, Minunea cea de vindecare S-a petrecut – în vârstă fuse: De patru zeci de ani, trecuse.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa