21 Că-n acel timp, a vindecat Iisus, pe mulți bolnavi, veniți La El, fiind tămăduiți Toți cei ce-n chinuri se zbăteau, Toți cei ce duhuri rele-aveau; Orbii, vederea, și-au primit, Iar muților le-a revenit
Când foamete are să fie, Când valul ciumei o să vie Sau când rugina va cădea, Tăciunele de-asemenea, Ori când lăcuste-au să apară Făcând mare prăpăd în țară, Sau de cumva vrăjmașul rău Va-mpresura poporul Tău – În țara lui, sau în cetate – Când bolile nenumărate Se vor abate peste el, Sau când urgii, de orice fel, Îl vor lovi, atunci – cumva –
Când preotul se-ntoarce-n ea, Iar rana pe cari o avea, Pe-ai ei pereți, nu s-a întins Și-n juru-i, ziduri, n-a cuprins, După ce fi-va-nlocuită Piatra, iar casa tencuită, Să o declare drept curată, Căci rana este vindecată.
Iisus, pe-atuncea, străbătea, Cu-ai Săi, toată Galileea. Cu-nțelepciune S-a purtat Și-n sinagogi a învățat, Norodul. Propovăduia, Mulțimii, Evanghelia Împărăției, vindecând Pe toți bolnavii, până când
Și-n Siria îi merse vestea. Văzând minunile acestea, Cei sănătoși îi aduceau Pe-ai lor bolnavi. Se vindecau Cei îndrăciți sau slăbănogi, Lunaticii și cei ologi. Pe toți, Iisus i-a vindecat.
Cei doi, având inima plină De bucurie, au plecat Și, pe Iisus, L-au întrebat: „Botezătorul ne-a trimis, La Tine, și așa a zis: „Ești Cel pe care-L așteptăm, Sau trebuie să căutăm Un altul?” Dar s-a întâmplat,