Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Luca 6:29 - Biblia în versuri 2014

29 Ca dacă, peste un obraz, Vei fi lovit, în nici un caz Nu răsplăti răul cu rău, Ci, celălalt obraz al tău, Să îl întorci. Dacă, cumva, Cu sila-ncearcă cineva, Să îți ia haina ce o ai, Tu, și cămașa-ți, să i-o dai.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

29 Celui ce te lovește peste un obraz întoarce-i-l și pe celălalt! Pe cel ce-ți ia haina nu-l împiedica să-ți ia și cămașa!

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

29 Când te lovește cineva peste un obraz, întoarce-i-l și pe celălalt. Iar dacă cineva îți ia haina (cu forța), nu te opune să îi lași și cămașa.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

29 Celui care te lovește peste un obraz întoarce-i-l și pe celălalt, iar pe cel care-ți ia mantia nu-l împiedica să-ți ia și tunica!

Onani mutuwo Koperani

Română Noul Testament Interconfesional 2009

29 Celui care te loveşte peste un obraz, întoarce-i-l şi pe celălalt, iar pe cel care îţi ia haina, nu-l opri să-ţi ia şi cămaşa.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

29 Dacă te bate cineva peste o falcă, întoarce-i și pe cealaltă. Dacă îți ia cineva haina cu sila, nu-l opri să-ți ia și cămașa.

Onani mutuwo Koperani




Luca 6:29
15 Mawu Ofanana  

Mefiboșet a glăsuit: „Să ia el, tot! Sunt mulțumit Că l-am văzut pe împărat La a sa casă, așezat.”


Când Zedechia-a auzise Acest cuvânt, se repezise La Mica și, plin de necaz, L-a pălmuit peste obraz. În urmă, el a glăsuit: „Spune-mi, pe ce drum a ieșit Duhul lui Dumnezeu, din mine, Ca să vorbească-apoi, cu tine?” Ăst Zedechia e cel care, Drept tată, pe Chenana-l are.


Ci spatele Mi-am dăruit, La toți cei care M-au lovit; Obrajii mei, pradă, erau, A celor cari barba-Mi smulgeau. Am fost scuipat și ocărât De-aceia care M-au urât, Căci nu fug dinaintea lor, Să-Mi ascund fața, temător.


Să-și dea, celui ce îl lovește, Obrazul și să cate iară, Ca să se sature de-ocară,


„Tu, ceată a Sionului Te strânge, în cetatea lui! Strângeți dar, rândul, v-adunați, Căci noi suntem împresurați! Lovit în față e acel Ce-l judecă pe Israel! Cu o nuia, s-a pomenit, Peste obraz, că e lovit!


Astfel, Iisus a fost lăsat, Celor din sală; L-au scuipat Drept în obraz, L-au pălmuit Și-apoi, cu pumnii, L-au lovit,


La ochi, c-o pânză, L-au legat, L-au pălmuit și-au întrebat: „Acum, ne spune, negreșit, Cine e cel ce Te-a lovit?”


Să dai celui care îți cere, Iar pe cel care, cu putere, Vrea să răpească ce-i al tău, Îl lasă, și-n folosul său, Renunță tu, la tot și-apoi, Nimic nu-i cere înapoi.


Atuncea, un aprod zelos, S-a ridicat, iute, de jos, Și, peste față, L-a lovit, Cu palma și-apoi I-a vorbit, Strigând înfuriat, de tot: „Cum poți, ca marelui preot, Să îi răspunzi, în acest fel?!”


În timpu-acela, preot mare, Fusese Anania, care, Pe Pavel, când l-a auzit Vorbind astfel, a poruncit – Îndată – celor ce erau În jurul său și ascultau, Ca, peste gură, a-l lovi.


Până în clipa cea de față, Un chin, este a noastră viață: Din loc, în loc, colindăm noi, Neîncetat, desculți și goi, Fiind, de foame, încercați Și de al setei foc, uscați.


Chiar faptul că vă judecați, E un cusur, dragii mei frați. Dacă sunteți nedreptățiți, De ce nu vreți să suferiți? Oare de ce nu încercați, Ca paguba, să o răbdați?


Când vă robește cineva, Dacă, „mâncați”, sunteți, cumva, Sau dacă cineva, apoi, Va pune mâinile pe voi, Dacă, de sus, sunteți priviți, Ori, în obraz, sunteți loviți, Voi trebuie – dragii mei frați – Necontenit, ca să răbdați.


Într-adevăr, știu că apoi, Milă-ați putut să arătați, Celor ce sunt întemnițați Și bucuroși voi ați privit Atuncea când vi s-au răpit Averile ce le-ați avut, Ca unii care ați știut Că-n ceruri are să vă fie Dată, în dar, o avuție – Mai bună – care se vădește Că pe vecie dăinuiește.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa