5 „Bine, însă, Îți dau de știre, Că toată noaptea, ne-am trudit, Și că nimic n-am pescuit” – I-a zis Simon, Domnului său – „Dar iată, la cuvântul Tău, Vom arunca mrejele, iar.”
5 Răspunzându-I, Simon a zis: „Învățătorule, am obosit toată noaptea încercând astfel; și nu am prins nimic! Dar dacă spui Tu, vom (mai) lansa plasele (odată).”
Pescarii au să se adune Pe ale lui maluri. Vor pune Mreje, din En-Ghedi-ncepând, La En-Eglaim ajungând. Soiuri de pești, nenumărate, În acel râu, vor fi aflate, Căci fi-vor soiurile lor, Precum sunt peștii mărilor – Precum sunt pești-aceia cari Erau ai mării celei mari – Și vor fi-n număr foarte mare Peștii pe care râu-i are.
Iisus dormea, netulburat; Discipolii L-au deșteptat Strigând speriați: „Doamne, pierim! Ne înghit apele! Murim!” Iisus, atunci, S-a ridicat, Valuri și vânturi a certat, Încât, toate s-au potolit Iar liniștea s-a-nstăpânit.
Iisus S-a-ntors și a zis: „Cine E cel ce s-a atins, de Mine?” Fiindcă toți tăgăduiau, Petru și cei ce-L însoțeau, Răspunseră: „Neîncetat, De gloată, ești înconjurat, Și-acuma, Tu mai întrebi, „Cine E cel ce s-a atins de Mine?”
Ei, chiar atuncea, de Iisus, Se despărțeau, când Petru-a spus: „Învățătorule, e bine Să fim aici. Eu, pentru Tine – Și pentru Moise și Ilie – Fac, adăpost ca să vă fie, Câte-o colibă. Ți-ar plăcea?”
Ioan a zis, către Hristos: „Noi am văzut, cum draci, a scos, În al Tău Nume, cineva. Când am văzut așa ceva – Și pentru că nu ne-a urmat – Pe acel om, nu l-am lăsat Să mai lucreze-n al Tău Nume.”
Petru le zise: „Eu mă duc, Pește să prind și să v-aduc.” Ei au răspuns: „Venim și noi!” Cu o corabie, apoi, Ieșiră-n larg, la pescuit. Întreaga noapte, s-au trudit, Dar n-au prins pește. Dimineață –