Luca 4:34 - Biblia în versuri 2014

³⁴ El a strigat: „Ce-avem cu Tine?! Venit-ai să ne prăpădești Iisuse?! Ce vrei?! Cine ești, Nazarinene, Te știu eu: Tu ești Sfântul lui Dumnezeu!”

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

³⁴ ‒ Ha! Ce avem noi de-a face cu Tine, Isuse din Nazaret? Ai venit să ne distrugi? Știu Cine ești: Sfântul lui Dumnezeu!

Biblia în Versiune Actualizată 2018

³⁴ „Ah! Isus din Nazaret, ce avem noi în comun? Ai venit să ne anihilezi? Îți cunosc identitatea: ești Sfântul lui Dumnezeu!”

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

³⁴ „Ei! Ce ai cu noi, Isuse din Nazarét? Ai venit să ne distrugi? Știu cine ești: Sfântul lui Dumnezeu”.

Română Noul Testament Interconfesional 2009

³⁴ „Ei! ce-ai cu noi, Iisuse Nazarineanule? Ai venit să ne nimiceşti? Ştiu cine eşti: Sfântul lui Dumnezeu.”

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

³⁴ „Ah! Ce avem noi a face cu Tine, Isuse din Nazaret? Ai venit să ne prăpădești? Te știu cine ești: Sfântul lui Dumnezeu.”

Luca 4:34 Mawu Ofanana

Geneza 3:15

De-acum, voi pune vrăjmășie, Care de-a pururi va să fie, Între femeie și-ntre tine, Pedeapsă ce ți se cuvine! Sămânța ei îți va zdrobi Capul, și nu te va slăbi! Sămânța ta – când va-ncerca – Călcâiul doar i-l va mușca!”

1 Regi 17:18

Femeia merse la Ilie Și-l întrebă: „Spune-mi dar, mie, Ce am cu tine – oare – eu, Omule al lui Dumnezeu? Iată, la mine ai venit, Iar Dumnezeu Și-a amintit De relele ce le-am făcut. Lucrul acesta, Tu l-ai vrut? Ai vrut să-mi fie omorât Copilul, când te-ai pogorât Și ai venit în casa mea?”

Psalmi 16:10

Căci știu că nu va fi lăsat Sufletul meu, făr’ ajutor, În locuința morților; Iar Domnul n-o să-ngăduiască, În nici un fel, să putrezească Cel care-I este prea iubit.

Daniel 9:24

Numărul săptămânilor Sortite pentru-al tău popor Și pentru-a ta sfântă cetate – Până când fi-vor încetate Relele ce sunt săvârșite Și până vor fi ispășite Păcatul și nelegiuirea De cari umplută este firea, Până când fi-va arătată Neprihănirea minunată Care urmează ca să vie Și veșnică are să fie, Pân’ la pecetluirea care Astă vedenie o are Și cu această prorocie, Și până când are să fie Făcută ungerea pe care O va primi Acela care Este drept Sfânt al sfinților – Numărul săptămânilor De cari îți pomenisem ție, De șaptezeci, are să fie.

Matei 8:29

Ei au strigat: „Ce ți-am făcut? De ce vrei să ne chinuiești, ‘Naintea vremii? Știm că ești Iisus! Ești Fiul Domnului! Dar nici o legătură nu-i, Statornicită, între noi!” Iisus privea doar, la cei doi.

Marcu 1:24

Cine e El – „Ce-avem cu Tine, De-a face, noi? Sau Tu voiești, Ca să ne pierzi? Știm cine ești! Tu ești Sfântul lui Dumnezeu!”

Marcu 1:34

În jurul Său. A vindecat Bolnavii care s-au aflat Acolo, pe cei îndrăciți – De duhuri rele stăpâniți. Duhuri și draci Îl cunoșteau: Cine-i Iisus, cu toți știau. De-aceea, El le-a poruncit

Marcu 5:7

Țipând: „De ce-ai venit, la mine, Iisuse?! Ce am eu cu Tine?! Știu cine ești! Te cunosc eu! Tu ești Fiul lui Dumnezeu! Jură-mi, pe Domnul, că nu ești Aici, ca să mă chinuiești!”

Luca 1:35

Îngeru-a zis: „Duhul Sfânt vine Și se pogoară peste tine. De Domnul, fi-vei ocrotită, De fața Lui, vei fi umbrită, Iar Sfântul care-n lume vine – Cel ce va fi născut prin tine – A fost, e, și va fi mereu, Chemat Fiu al lui Dumnezeu.

Luca 4:33

În sinagogă, s-a aflat Un om, cu duhul necurat. Văzându-L, pe Iisus, că vine,

Luca 4:41

Din mulți, afară, draci ieșeau Și, plini de groază, Îi strigau: „Tu ești Hristosul Domnului! Noi știm că Tu ești Fiul Lui!” Însă, Iisus nu i-a lăsat Ca să vorbească – i-a mustrat Pe cei pe care-afar’ i-a scos, Căci Îl știau că e Hristos.

Luca 8:28

Când, pe Iisus, el L-a zărit, A scos un țipăt ascuțit Și-a căzut jos: „Vai! Ce am eu” – A zis – „Fiu al lui Dumnezeu, Iisuse, cu Tine, a face?! Să nu mă chinui! Să-mi dai pace!”

Luca 8:37

Norodul Gherghesenilor, Speriat de ce s-a petrecut, Să părăsească-acel ținut, Îl sfătuise, pe Iisus. Cu ucenicii, El S-a dus, Luă corabia și-apoi, Trecură lacul, înapoi.

Fapte 16:39

Niște romani. Deci, au venit, Și, cu blândețe, au vorbit, Să-i potolească, pe cei doi. I-au scos afară, iar apoi, Să părăsească, i-au rugat,

Fapte 2:27

Pentru că știu, prea bine, eu, Că n-ai să lași sufletul meu Să stea-n a morții Locuință Și știu că nu e cu putință Să lași să vadă Sfântul Tău, Cum putrezește trupul Său.

Fapte 3:14

Voi, însă, toți v-ați lepădat De Cel Sfânt și Neprihănit Și, în al Său loc, ați dorit Un ucigaș, ca să primiți.

Fapte 4:27

Potrivnici, lui Iisus al Tău, Rob Sfânt pe care Tu L-ai uns Și care, la noi, a ajuns, S-au însoțit cu-adevărat – Așa precum ne-ai înștiințat – Aici chiar, în astă cetate: Pilat și Neamurile toate, Al nostru împărat, Irod, Și al lui Israel norod.

Evrei 2:14

Fiindcă orice copilaș Este al sângelui părtaș – Și-al cărnii – tot așa, și El, Părtaș la ele-a fost astfel, Și-atunci, prin moarte, a putut, Ca pe cel care a avut Putere dar, asupra morții, Să-l nimicească, schimbând sorții. Pe diavol, El l-a nimicit

Iacov 2:19

Tu crezi că unu-i Dumnezeu, Și bine faci. Dar, îți spun eu, Că nu ești singur: bunăoară… Și dracii cred, și se-nfioară!

1 Ioan 3:8

Dar cel care-a păcătuit Și încă mai păcătuiește, Al diavolului se vădește, Căci el, păcate – am văzut – Că săvârșea de la-nceput, Și săvârșește, tot mereu. Însă, Fiul lui Dumnezeu, S-a arătat să nimicească Astă lucrare diavolească.

Revelația 20:2

El, pe balaur, l-a luat, Pe șarpele cel vechi – chemat Satan, sau Diavol – ca să fie Legat, în următoarea mie De ani, care avea să vină, Și, în Adânc, astfel, să-l țină.

Revelația 3:7

Scrie-i la îngerul pe care, În Filadelfia, îl are Biserica, în frunte pus: „Iată ce a avut de spus, Cel Sfânt și Cel Adevărat, Cel care ține, ne-ncetat, Cheia lui David, Cel ce-nchide Și nimeni nu poate deschide, Acela care a deschis Și nimenea n-a mai închis: