Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Luca 4:32 - Biblia în versuri 2014

32 Uimiți erau, peste măsură, De marea Lui învățătură, Toți cei ce-n Templu, se găseau Și vorbele Îi ascultau.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

32 Ei erau uimiți de învățătura Lui, deoarece cuvântul Lui avea autoritate.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

32 Ei erau foarte surprinși de faptul că îi învăța cu o autoritate remarcabilă.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

32 iar ei erau uimiți de învățătura lui, deoarece cuvântul lui era [spus] cu autoritate.

Onani mutuwo Koperani

Română Noul Testament Interconfesional 2009

32 Ei erau uimiţi de învăţătura Lui, căci cuvântul Lui avea putere.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

32 Ei erau uimiți de învățătura Lui, pentru că vorbea cu putere.

Onani mutuwo Koperani




Luca 4:32
15 Mawu Ofanana  

Toți oamenii uimiți erau, De-nvățătura ce-o primeau, De la Iisus, pentru că El Îi învăța ca și Acel Care stăpân e pe putere. Cu toții fost-au de părere, Că nici un cărturar vreodat’, Asemeni Lui, n-a cuvântat.


Toți s-au mirat, ce-nțelepciune, Putea, Acel băiat s-adune.


În sinagogă, s-a aflat Un om, cu duhul necurat. Văzându-L, pe Iisus, că vine,


Cei cari – acolo – strânși, erau, Cuprinși de spaimă, se-ntrebau: „Ce-nseamnă lucrurile-aceste?! El, cu putere, poruncește, Și vorbele-I sunt ascultate, De duhurile necurate, Căci le-am văzut, cum au ieșit Afară, când le-a poruncit!”


Vă spun dar, să luați aminte, Că duhul, viață, dăruiește, Iar carnea nu vă folosește Chiar la nimic; Cuvântul Meu E duh și viață, tot mereu.


Pe Acel om?!” Aprozi-au spus: „Pe nimeni n-am mai auzit, Vreodat’, ca El, să fi vorbit. Astfel de om, n-am mai văzut.”


Noi lepădat-am, fiecare, Acele meșteșuguri care Sunt rușinoase – negreșit – Și cari, ascunse, s-au vădit; Cu vicleșug, noi nu umblăm, Căci nu voim ca să stricăm, Cumva, Acel Cuvânt, pe care, Al nostru Dumnezeu Îl are, Ci doar, prin adevăr, apoi, Vrednici ajuns-am a fi noi, Ca să putem, primiți, să fim, De orice cuget, când vorbim – În orice loc și orișicui – Șezând în fața Domnului.


Într-adevăr, când am venit Și, Evanghelia, v-am vestit, Voi ați văzut precum că ea Nu doar prin vorbe se vestea, Ci de Duh Sfânt era-nsoțită, De o tărie negrăită Și de o mare îndrăzneală. Știți bine – fără îndoială – Că-n felu-acesta, am fost noi, Din dragoste doar, pentru voi.


Aceste lucruri, le vestește, Cu-nțelepciune sfătuiește Și mustră-atuncea când se cere, Pe fiecare, cu putere; Și nimenea să nu-ndrăznească Apoi, să te disprețuiască.”


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa