Luca 3:8 - Biblia în versuri 2014

⁸ Vă spun, ca să aveți știință: Aduceți rod de pocăință! Să nu gândiți, ca un nebun, „Avram ni-e tată”, căci vă spun: Domnul, din aste pietre, vii, Pentru Avram, ridică fii.

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

⁸ Faceți deci roade demne de pocăință! Și să nu începeți să spuneți în voi înșivă: „Îl avem ca tată pe Avraam!“, căci vă spun că Dumnezeu poate să-i ridice copii lui Avraam chiar din pietrele acestea!

Biblia în Versiune Actualizată 2018

⁸ Demonstrați-vă pocăința prin fapte! Să nu vă amăgiți zicând: «Suntem descendenții lui Avraam!»; pentru că Dumnezeu poate să facă descendenți lui Avraam (chiar și) din aceste pietre.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

⁸ Faceți roade vrednice de convertire și să nu începeți a spune în voi înșivă: «Noi îl avem de tată pe Abrahám»! Căci vă spun că Dumnezeu poate să-i ridice fii lui Abrahám din pietrele acestea.

Română Noul Testament Interconfesional 2009

⁸ Faceţi deci roade vrednice de pocăinţă şi nu începeţi să spuneţi în sinea voastră: Îl avem ca tată pe Avraam, pentru că vă spun că Dumnezeu poate să ridice fii ai lui Avraam şi din pietrele acestea.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

⁸ Faceți dar roade vrednice de pocăința voastră și nu vă apucați să ziceți în voi înșivă: ‘Avem pe Avraam ca tată!’ Căci vă spun că Dumnezeu din pietrele acestea poate să ridice fii lui Avraam.

Luca 3:8 Mawu Ofanana

Neemia 5:11

Iată, chiar astăzi vreau ca voi Să le dați casele-napoi, Ogoarele ce le-ați luat, Sau viile ce vi le-au dat, Măslinii ce i-ați dobândit De la ai voști’ frați, negreșit. De-asemeni, pentru-ai voștri frați, A suta parte să o dați, Din tot ceea ce e știut Că drept dobândă le-ați cerut. Dați-le grâu – eu vă îndemn – Dați-le must și untdelemn.”

Езекиел 33:24

Îmi zise: „Fiu al omului, Aceia care se vădesc Că în ruine locuiesc, În țară-acum, în Israel, Au cuvântat în acest fel: „Singur Avram s-a dovedit, Însă o țară-a moștenit. Dar noi, așa precum vedem, În număr, mulți – acum – suntem, Iar astă țară minunată, În stăpânire ne-a fost dată!”

Matei 21:43

De-aceea, a Lui Dumnezeu Împărăție – vă spun Eu – Că, de la voi, va fi luată Și altui neam îi va fi dată. De-acel neam fi-va prețuită, Căci va da roada cuvenită.

Matei 3:8

Omul, a arăta căință. Aduceți rod de pocăință!

Matei 3:9

Să nu gândiți ca un nebun: „Avram ni-e tată”, căci vă spun, Domnul, din aste pietre, vii – Pentru Avram – ridică fii.

Luca 13:25

Stăpânul, ușa, o să-nchidă Și n-are să o mai deschidă, Când voi, ce-afară ați rămas, Veți bate și, cu jalnic glas, Veți zice: „Doamne, Te rugăm, Deschide-ne, ca să intrăm!”

Luca 13:26

„În fața Ta, noi am mâncat Și am băut. Ai învățat Norodu-n ulițele noastre” – Veți spune. La vorbele voastre,

Luca 14:9

Când omul care te-a poftit, Are să-ți spună: „Ai greșit Prietene! Dă locul tău, Acestui om! Îmi pare rău!” Atunci, vedea-vei, cu rușine, Că locul ultim, vei obține.

Luca 19:40

El zise, Fariseilor: „Dacă ei tac, în locul lor, Pietrele-acestea, de pe drum, Începe-vor să strige-acum!”

Luca 19:9

Iisus i-a ascultat vorbirea, Zicând apoi: „Azi, mântuirea, În astă casă, a intrat, Căci și-acest om, aici aflat, Îl are, pe Avram, părinte.

Luca 5:21

Din rândul cărturarilor, Precum și-al Fariseilor, Erau cei care au cârtit, Când, vorbele, I-au auzit: „Cine-I Acel care vorbește?! Doar hule, Acest om rostește! Noi știm că numai Dumnezeu, Iartă păcatele, mereu!”

Ioan 8:33

Ei I-au răspuns, plini de uimire: „Dar noi suntem sămânța lui Avram și, robii nimănui, N-am fost, nicicând. De ce vorbești, Că „veți fi slobozi”? Tu greșești!”

Ioan 8:39

„Avram este al nostru tată!” – Spuseră ei. Atunci, pe dată, Iisus a zis: „Îndoieli am Că sunteți fiii lui Avram. Dacă ați fi, găsesc cu cale, Să faceți doar faptele sale.

Fapte 26:20

Ci început-am să vorbesc, Celor cari, în Damasc, erau Și-apoi celor ce se aflau Chiar la Ierusalim. M-am dus Și prin Iudeea și am spus, În urmă, și Neamurilor. Deci, eu vorbit-am, tuturor. La pocăință-am îndemnat Și, tuturor, le-am arătat Că trebuie, la Dumnezeu, Să se întoarcă și, mereu, Să facă fapte-orice ființă, Cari vrednice-s de pocăință.

Romani 4:16

Moștenitori – s-aveți știință – Făcuți vor fi, doar prin credință, Căci se dorește, așadar, Ca ei, făcuți a fi, prin har, Pentru a fi chezășuită Făgăduința dăruită Întregii seminții, pe care, Părintele Avram o are: Nu numai pentr-o seminție, Care – așa precum se știe – Sub Lege-acuma, e aflată, Ci și pentru aceea dată Doar de credința ei cea mare, Cari este asemănătoare Cu-a lui Avram, al nostru tată –

Romani 9:7

Cu toate că, pe-acest pământ, A lui Avram, sămânță, sânt, Nu pentru toți – luați aminte – Avram era, sau e părinte. Tocmai de-aceea, a fost zis Și, în Scriptură, este scris, Că: „Prin Isac se va sălta Sămânța care va purta Numele tău, mereu, în lume.”

Filipeni 1:11

Să fiți dar plini – deasupra firii – De roadele neprihănirii, Prin Domnul nost’, Hristos Iisus, Spre slava Tatălui de Sus.