Luca 24:50 - Biblia în versuri 2014

⁵⁰ Domnul Iisus i-a scos afară Și, spre Betania, plecară. Mâinile, Și le-a ridicat, Și-apoi, i-a binecuvântat.

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

⁵⁰ Apoi i-a condus afară, până spre Betania, și, ridicându-Și mâinile, i-a binecuvântat.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

⁵⁰ Ei au mers afară (din oraș) până spre Betania, unde El Și-a ridicat mâinile și i-a binecuvântat.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

⁵⁰ Apoi i-a scos până spre Betánia și, ridicându-și mâinile, i-a binecuvântat,

Română Noul Testament Interconfesional 2009

⁵⁰ Apoi i-a dus afară până spre Betania şi, ridicându-şi mâinile, i-a binecuvântat.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

⁵⁰ El i-a dus până spre Betania. Și-a ridicat mâinile și i-a binecuvântat.

Luca 24:50 Mawu Ofanana

Geneza 27:4

Fă-mi o mâncare mai apoi, Cum știi că-mi place. Mânca-voi, Iar sufletu-mi va tresălta Și te va binecuvânta, ‘Nainte de a fi murit.”

Geneza 48:9

„Aceștia sunt copiii mei, Pe care Domnul mi i-a dat.” Israel a continuat: „Apropie-i, și-n fața ta, Eu îi voi binecuvânta.”

Geneza 49:28

Ăștia-s cei doisprezece frați, De Iacov binecuvântați. Din fiecare, în ăst fel, O seminție-n Israel, A apărut. Când i-a chemat Iacov, la el, au căpătat – Pe rând – atuncea, fiecare, Câte o binecuvântare. Ele au fost deosebite – Două la fel, n-au fost rostite.

Levitic 9:22

Aron, mâinile, și-a-nălțat Și-apoi a binecuvântat Întreg poporul. A adus Jertfe, așa precum s-a spus: O jertfă pentru ispășire, O alta pentru mulțumire Și-alta drept ardere de tot. Abia când împlinit-a tot, Aron a revenit. Apoi,

Matei 21:17

Și în Betania-a plecat. Cu-ai Săi, acolo, a rămas – În noaptea ‘ceea – de au mas.

Marcu 10:16

El, pe copii, i-a-mbrățișat Și-apoi i-a binecuvântat.

Marcu 11:1

Către Ierusalim, mergea Iisus. Încet, Se-apropia, De-ale Betaniei hotare – Lângă Betfaghe – iar în zare, Lucea piscul impunător Al Muntelui Măslinilor. Doi ucenici, El a chemat

Luca 24:51

Încă vorbind, s-au despărțit, Iisus fiind, la cer, răpit.

Fapte 1:12

Ei, spre Ierusalim, apoi, Luară drumul, înapoi, Din Muntele Măslinilor. Ajuns-a, iute, ceata lor, Căci muntele – așa cum știm – E chiar lângă Ierusalim, Cam la lungimea drumului, Din zilele Sabatului.

Fapte 1:9

Când a sfârșit de cuvântat, La cer, ușor, S-a înălțat Și-n urmă, a venit un nor, Cari L-a ascuns, de ochii lor.

1 Timotei 2:8

Vreau să se roage, ne-ncetat – În orice loc s-ar fi aflat – Bărbații, și-apoi, mâini curate, Spre cer, să fie înălțate, Fără-ndoieli, fără mânie.

Iosua 22:6

Apoi i-a binecuvântat Și ca să plece i-a lăsat. Ei au pornit, cu mare zor, Atunci, spre corturile lor.